
Combinatul siderurgic "Victoria" Calan functiona, înainte de anul 1990, cu patru furnale si avea aproximativ 5.000 de angajati, majoritatea oameni care locuiau în oras si comunele învecinate acestuia. Se numara printre primele trei combinate siderurgice din tara, iar locuitorii orasului spuneau, cu mândrie, ca fonta de la Calan s-a folosit si la constructia Turnului Eiffel din Paris.
Scos la privatizare în anul 1998 prin divizarea în 12 filiale cu personalitate juridica, fostul combinat, denumit SC Sidermet SA, a mers din rau în mai rau, astfel ca, în 2009, pe fosta platforma siderurgica mai functioneaza doar trei societati comerciale în care mai lucreaza 300 de salariati. Peste 200 dintre ei îsi desfasoara activitatea la fosta turnatorie, acum SC Cilindrul SA Calan.
"Practic, am ramas singura societate de pe fosta platforma a combinatului care mai face productie. Ne-am privatizat în anul 2003. Atunci aveam 150 de angajati, acum lucram cu aproximativ 200 de salariati. Criza financiara ne-a afectat, dar încercam sa alergam dupa comenzi si dupa banii pe care îi avem de primit pentru marfa livrata. Încercam sa gasim si alte piete de desfacere si speram sa trecem peste aceasta perioada dificila", a declarat directorul SC Cilindrul SA Calan, Ioan Dancescu, care a precizat ca toate obligatiile financiare ale firmei sunt achitate la zi, inclusiv cele catre stat.
Deoarece piata cilindrilor de laminare a scazut foarte mult, societatea s-a orientat spre producerea altor repere din fonta cu o mai mare cautare, dar a si investit în tehnologii noi "fara de care nu se poate rezista în actualele conditii".
Firma aduce acum fonta de la diversi furnizori, chiar daca la Calan functionau, înainte de 1990, doua furnale de 250 de metri cubi si doua de câte 1.000 de metri cubi.
Tuburile din fonta - solutia salvatoare
Fostul lider al sindicatului de la Sidermet SA Calan Ioan Beica este de parere ca societatea ar fi putut fi salvata de la faliment daca aici s-ar fi pus în functiune o instalatie de turnare a tuburilor din fonta ductila pentru care statul român a platit 19 milioane de dolari. Solutia ar fi putut fi pusa în aplicare în anul 2003, în colaborare cu o firma germana, tuburile din fonta ductila fiind folosite pentru retelele de alimentari cu apa si canalizare.
"Investitia era finalizata în proportie de 75%, dar a fost blocata. Cred ca prabusirea a fost determinata de cei care nu doreau sa mai existe concurenta pe piata tuburilor din fonta ductila", afirma liderul sindical, acum viceprimar al comunei Bretea Româna.
Societatea formata prin asocierea Sidermet Calan cu firma germana a intrat în faliment în anul 2005, iar instalatia de turnare a fost cumparata de o alta firma un an mai târziu.
"Cred ca a ajuns undeva prin statele arabe", spune Beica.
Bani pentru ecologizare
Din toamna anului 2003, Sidermet Calan a intrat în procedura de executare silita pentru ca acumulase datorii foarte mari, numai la bugetul statului acestea cifrându-se la 1,5 milioane lei. O parte din activele societatii au fost vândute, iar altele au fost valorificate ca fier vechi.
"Din pacate, terenul ramas în urma fostelor hale de productie nu a fost ecologizat, iar acum se pune problema cine plateste pentru aceasta operatiune deosebit de costisitoare. Este vorba despre multe milioane de euro. Terenurile sunt bune pentru deschiderea de noi investitii, dar trebuie sa gasim o formula de finantare pentru ecologizarea lor. Încercam sa gasim o solutie, dar nu putem sustine din bugetul local costurile unui studiu de fezabilitate si de proiectare", a declarat primarul Adrian Iovanesc, precizând ca în patrimoniul Consiliului Local Calan se afla 42 din cele peste 200 de hectare ocupate, înainte de 1990, de fostul combinat.
Nu mai e nimic de furat
Structura din beton a fostelor hale de productie ale Sidermet Calan poate fi observata, cu usurinta, chiar de pe DN 66, la intrarea în oras. La fel si cosurile de evacuare a fumului, unul dintre acestea, usor înclinat, fiind botezat de localnici "turnul din Pisa".
Peisajul dezolant este animat, din ce în ce mai rar, de câte un barbat care duce în spate câte o scoarta de metal gasita printre ruine, cu frica de a nu fi prins de patrulele de jandarmi, în drum spre un centru de colectare a fierului vechi. Pâna în urma cu vreo doi ani, hotii de fier vechi veneau însa în grupuri, cu calul si caruta, si erau spaima paznicilor. "Acum nici macar nu mai fura, pentru ca nu mai au ce", a concluzionat primarul orasului Calan.