Discursul dlui Teofil Botlung la deschiderea Simpozionului „Represiunea comunismului in Romania 1945-1989...” - octombrie 2006
Cuvantul rostit de dl. Teofil Botlung, presedintele A.F.D.P.R. - filiala Timis, la deschiderea Simpozionului „Represiunea comunismului in Romania 1945-1989...” si „Miscarea studenteasca din toamna anului 1956” care a avut loc in centrul universitar Timisoara
Suntem aici fiindca in eurile noastre purtam sedimentul unui IERI cenusiu si rosu. Suntem AZI aici, indemnati mesager spre un MAINE pe care-l dorim liber, luminos si necarceral.
Simpozionul „represiunea comunista in Romania 1945-1989..." si „Miscarea studenteasca din toamna anului 1956" din Centrul Universitar Timisoara, in opinia Asociatiei, este o oportunitate de a rememora intreaga perioada de prigoana infaptuita de dictatura sovieto-comunista adusa in tara de Armata Rosie.
Partidul Comunist Roman dominat de elemente straine de Neam si Tara precum si de agenti internationalisti a cartitat inca de la infiintarea Romaniei intregite structurile Statului iar dupa 23 August 1944 a inchinat tara si poporul bolsevismului.
Simpozionul in sine nu-1 vrem ca pe o competitie cu alte Institutii sau Organisme care de multa vreme s-au implicat in deconspirarea crimelor savarsite de comunism.
De asemenea nu dorim o cantonare a unor evenimente, dandu-le numitor de pionierat sau de referinta, socotind ca „INTREGUL" este mai probator in aceasta mare drama a umanitatii.
Trauma poporului roman, popor profund crestin si traditionalist, devine o marturie certa alaturi de trauma altor popoare care au suportat din plin bestialitatea criminala a Dictaturii Proletare.
Secolul al - XX-lea a fost zguduit de doua ideologii dictatoriale: Nazismul si Comunismul. Prima restransa ca spatiu - fiind doar europeana, cea de-a doua devenind planetara. Prima si-a fotografiat si filmat faradelegile, a doua si-a ascuns cu diavolism ororile, unele fiind declarate virtuti de Partid iar altele au fost sterse din memorie.
Bolsevismul trebuie retinut ca un instrument si stare de tortura internationalizata cum de altfel s-a dovedit in existenta sa.
Bolsevismul nu trebuie confundat cu poporul rus care a dat atatea valori universale in diferite domenii si care a platit cel mai mare tribut.
Acest Simpozion il vrem complementar la intensa activitate a Institutiei Prezidentiale si Guvernului Romaniei de condamnare a comunismului ca sistem opresiv-criminal.
Intrucat fostii detinuti politici cu convingeri anticomuniste care n-au facut dizidenta la fara frecventa, fiind pastratori de marturii, sunt indreptatiti sa semnaleze stari de fapt din Evul lui „DAVAI SI NET”.
- Sfartecarea tarii in anul 1940. Asuprirea populatiei ocupate samavolnic si deportarea a zeci de mii de romani prin „Pohod na Sibir”.
- Refugierea a sute de mii de cetateni romani din Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta in martie 1944. La putin timp o parte au fost vanati de trupele speciale ale KGB-ului si trimisi la Cercul Polar. Cei ramasi in tara mama au fost infierati in Buletinul de Identitate cu nascut in URSS.
- Dupa 23 August 1944 odata cu incetarea starii de razboi, zeci de mii de soldati romani au fost dezarmati de trupele de ocupatie si trimisi in prizonierat in vitrega intindere polara.
- La inceputul anului 1945 sunt deportati mii de cetateni romani de etnie germana in URSS.
- Anul 1945 a fost marcat de ample miscari studentesti la nivel national. Regele si Patria! Statul era legat cu sarma ghimpata si avea prinsa Steaua Rosie si Secera si Ciocanul cu baionete rusesti.
- In luna mai a anului 1948 au fost arestati mai multe mii de elevi si studenti, majoritatea fiind din Fratiile de Cruce.
- Anul 1949 este de o agresivitate brutala. Incep reprimarile armate impotriva luptatorilor din munti. Rascoalele taranesti devin mai numeroase. Se generalizeaza refuzul de a preda cota. Cele din Arad si Bihor sunt inabusite prin contributie de sange si moarte. 16 morti in primele zile, apoi alte duzini. Peste 60 sunt condamnati la munca silnica pe viata si 280 de familii deportate.
- 1951 deportarea masiva a taranilor instariti si elementelor considerate ostile din Banat si Mehedinti, in Baragan.
- Anul 1956 se remarca prin miscari protestatare ale studentimii, el fiind in spiritul antisovietismului si anticomunismului autohton si sub influenta nemijlocita a evenimentelor din Polonia si Ungaria. Cele mai ample si cu un tribut scump platit au fost cele din Timisoara.
- Cea mai mare teroare din perioada comunista dezlantuita impotriva taranimii a fost in anul 1958 prin colectivizarea fortata.
- Dupa plecarea tarului Dej in negura satanica sub o falsa destindere, urmarirea si opresiunea nu au incetat. Sistemul si-a continuat drumul. Protestele minerilor din anii 1971-1973, Revolta muncitorilor de la Brasov cu implicatii majore.
- Anul 1989 este un an de lacrimi, sange si moarte. Timisoara si-a strigat chemarea si indemnul catre tara. Peste o suta de mii de locuitori s-au unit intr-un spirit de revolta. Printre gloante isi cautau mortii ...Apoi, Proclamatia de la Timisoara si neexpiratul punct 8. De ce nu l-ati primi? Azi n-am mai fi avut nevoie de Legea Lustratiei!
- Impreuna sa depunem marturie si sa cerem aflarea adevarului nu numai pana in 1989 ci, si dupa. Sa nu uitam de mineriade sau Piata Universitatii.
Cele aratate mai sus va rog sa le luati ca pe niste tarusi infipti in situl arheologic al memoriei captive. Cer ingaduinta distinselor personalitati istorice, formatorilor de opinie, cercetatorilor de arhive cu zidiri de cuvant, oamenilor politici cu atribut legislativ si tuturor celor prezenti sa va multumesc! Sa va multumesc cu spectru celor ce nu mai sunt dar intregesc Marele Anonim. Sa va multumesc dumneavoastra care de multa vreme sapati in acest sit aducand probe capitale, care condamna absurditatea fracturarii devenirii umane.
Exprim o doleanta a Asociatiei: in primul rand sa fie condamnat comunismul, ca sistem totalitar – opresiv si dupa aceea securitatea, Serviciul de Cadre si alte parghii care au pus in aplicare tematica ideologica a Partidului Comunist.
In Parlament, la Presedintie sau alte institutii cand se investeste o persoana intr-o functie, se rosteste un juramant. Investitul jura cu mana pe Biblie sau Constitutie. Ar fi bine daca Juramantul s-ar intregi si cu:
- Jur ca n-am patronat si indus opresiunea totalitara comunista;
- Jur sa nu tainuiesc atrocitatile savarsite de Puterea comunista in perioada 1945-1989, si dupa...;
- Jur sa ma lepad..., Jur sa ma lepad..., Jur sa ma lepad de Mankurtul Rosu!
Astazi cand ne straduim sa ne incorporam in Uniunea Europeana avand cazierul unei perioade istorice impuse, dati-mi voie sa fiu un afectiv si sa inchei cu o poezie pe care am invatat-o in vara anului 1956 de la autor.
TESTAMENT
Ghe. Popescu Valcea
Din timpuri vechi crestine
Pe cel ce a murit
Cu fata il ingroapa
Intors spre rasarit.
Urmasilor mei insa
Cu juramant le-am spus
Cu fata sa ma-ngroape
Intors catre apus.
Caci secol dupa secol
Mereu din rasarit
Venira hoarde crude
Ce tara-au pangarit.
Muscalii cei pradalnici
Doar bezna ne-au adus
Lumina si-adevarul
Ne vin de la apus.
NOTA:
Poezia „Testament" am memorat-o de la autor in anul 1956, in inchisoarea Aiud. Tot atunci profesorul Gheorghe Popescu Valcea urzea poemul „Cantarea tarii". In volumul - „ Cuvinte din temnita " - publicat de autor, poezia „Testament " nu a fost cuprinsa.
Autorul era o inima insangerata duna Bucovina si Basarabia.
