• Pagina Principala
• Comentarii

• 
• Feedback

Statele mici si sarace, fara resurse minerale importante, sunt candidati improbabili la investitii din partea celei de-a treia economii a lumii. Si totusi, China manifesta un interes in crestere fata de Republica Moldova, un fost stat sovietic mai sarac decat multe tari din Africa, comenteaza Reuters.

China a semnat in iulie 2009 un memorandum de intelegere pentru un credit de 1 miliard de dolari catre Republica Moldova, echivalentul unei zecimi din PIB-ul acestei tari si de departe cel mai mare imprumut pe care il va primi.

Intrebati de ce, expertii cauta explicatii. "Este adevarat ca exportatorii chinezi cauta sa isi diversifice baza de export", afirma Duncan Innes-Ker, analist al Economist Intelligence Unit (EIU), de la Beijing. "As fi crezut ca vor merge in locuri mult mai traditionale, pentru ca Moldova nu are infrastructura", adauga el.

Criza economica a lovit puternic Republica Moldova, unde fondurile trimise de cetatenii sai plecati la munca in strainatate se ridica la o treime din PIB. In 2009, acesti muncitori au trimis acasa cu o treime mai putini bani decat in anul anterior, potrivit Bancii Nationale. Asadar, Republica Moldova are nevoie de bani.

Manualul CIA rezuma perspectivele pesimiste ale tarii: "Va avea probabil o revenire modesta in 2010, dar ramane vulnerabila la incertitudine politica, capacitate administrativa redusa, interese birocratice, preturi mari la combustibili, conditii meteo nefavorabile pentru agricultura, scepticismul investitorilor straini si prezenta regimului separatist ilegal din regiunea Transnistria".

Ce mai cauta insa China, in afara de a-si diversifica o parte din rezervele valutare de 2.400 miliarde de dolari? O calatorie prin Republica Moldova ofera unele posibile tinte. Datorita sistemului mostenit din epoca sovietica, nivelul de alfabetizare este mai ridicat decat in SUA. Capitala Chisinau este plina de cafenele Internet, iar Republica Moldova se situeaza confortabil in prima jumatate a clasamentului celor 134 de state indexate de Forumul Economic Mondial din punctul de vedere al potentialului tehnologiei informatiei.

Fonduri din creditul promis, aflat inca in negociere dupa ce a fost convenit cu guvernul anterior, se vor indrepta spre proiecte de constructii si infrastructura. O alta parte va merge spre crearea de industrii de inalta tehnologie, afirma guvernul actual.

Mai semnificativa este insa influenta pe care imprumutul o poate cumpara. "China isi pune in practica noua politica externa", de superputere in ascensiune, spune Lilit Gevorgyan, analist la IHS Global Insight.

In timp ce devine tot mai agresiva economic fata de SUA, China se misca usor spre zone sarace din Europa de Est, construind treptat relatii financiare cu vecinii Rusiei. In iulie 2009, a convenit sa investeasca peste 1 miliard de euro pentru construirea de uzine electrice si sosele in Tadjikistan, un fost stat sovietic cu resurse naturale limitate.

"Prin intarirea prezentei sale in curtea Rusiei, China isi construieste mai multe parghii in negocierile generale cu Moscova", spune Innes-Ker, in timp ce Lilit Gevorgyan este de acord ca Beijingul vrea sa castige "dividende politice".

China va avea nevoie de parghii tot mai puternice in relatia cu Rusia, pe masura ce acordurile bilatarele in domeniul hidrocarburilor se extind. Rusia asigura aproape 8% din total petrolului brut importat de China, iar Gazprom se afla in negocieri avansate pentru un acord de furnizare de gaz.

"Timp de decenii, Rusia a avut relatii dificile cu puternicul sau vecin estic, insa acum omul sau forte (primul ministru Vladimir) Putin a decis sa le lase in urma si sa se indrepte spre o cooperare economica mai stransa", au comentat analistii IHS Global Insight intr-o nota din octombrie 2009, observand insa ca intre cele doua puteri se mentine neincrederea.

Pentru China, imprumutul catre Republica Moldova nu este lipsit de potential comercial si ar putea constitui o modalitate de a-si stabili o clientela atat in curtea Uniunii Europene, cat si a Rusiei.

"Exista sinergii intre interesele de export ale Chinei si baza manufacturiera specifica a Republicii Moldova", explica Franklin Steves, consilier politic in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). China se va concentra probabil pe sectoarele agricol, textilelor si vinului din Republica Moldova, estimeaza Steves, potrivit caruia exporturile chineze spre Uniunea Europeana via Republica Moldova ar reduce semnificativ costurile de transport.

Salariile comparativ scazute au atras deja un numar de fabricanti textili europeni, unii mutandu-si productia din Romania, spre exemplu, unde salariile au crescut.

Saracia, guvernarea slaba si conflictul din Transnistria fac din sansele Republicii Moldova de aderare la UE o perspectiva indepartata. Statul este membru al Parteneriatului Estic al UE si are alocate fonduri europene de 210 milioane de euro pentru 2007-2010, pentru proiecte de promovare a democratiei si reformelor.

Imprumutul promis de China ar putea insa sa intreaca cu mult orice fonduri venite de la Bruxelles sau de oriunde altundeva. Inainte de a deveni prim-ministru al actualei coalitii pro-occidentale, Vlad Filat declara ca se asteapta ca Republica Moldova sa primeasca 2 miliarde de dolari din Occident (1,5 miliarde de la institutii financiare internationale si 500 milioane din fonduri americane). Pana acum au fost eliberate 93 de milioane din cele 574 ale imprumutului convenit cu FMI luna trecuta.

Rusia a promis fostului guvern comunist un credit de 500 milioane de dolari, din care nu a fost livrat deocamdata nimic.

Desigur, nici din partea Chinei nu s-a primit pana acum niciun ban, dar promisiunea este destul de atractiva. "Intr-un fel, intr-o tara mica cum e Republica Moldova poti obtine mai mult profit de pe urma banilor investiti", considera Steves.