Prof. Vasile Puşcaş:Domeniul sănătăţii are capacitatea de a merge mai curajos spre fonduri europene - interviu

Prof. Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, s-a referit, într-un interviu , la posibilitatea utilizării de fonduri europene în domeniul sănătăţii, la acreditarea autorităţilor de management, la domeniile prioritare în care România poate beneficia de fonduri europene nerambursabile, printre care a amintit şi infrastructura, resursele umane, capacitatea administrativă.

Prof. Vasile Puşcaş a afirmat că, în Uniunea Europeană, sănătatea este între primele zece priorităţi, iar acest domeniu are capacitate de absorbţie a fondurilor UE. Ca urmare, el a militat pentru o realocare de substanţă a acestora înspre sănătate.

AGERPRES: Domnule profesor, care este valoarea totală a fondurilor europene de care poate beneficia România şi cât la sută din aceste fonduri au fost absorbite, respectiv accesate?

Prof. Vasile Puşcaş: Efectiv au fost absorbite aproape 10% din fonduri, dar aici aş preciza următoarea chestiune: din această absorbţie, doar peste 800 milioane euro s-au dus spre implementare, restul fiind formula aceasta de avans - să-i spunem pe înţeles, ca să nu spunem "prefinanţări". Este un avans care se dă şi după aceea începe implementarea, or pe noi ne interesează ceea ce creează plusvaloare - acei 800 de milioane euro au fost prin implementare propriu-zisă.

Aceasta arată, de fapt, gradul scăzut nu numai al absorbţiei, ci şi al utilizării pentru programe de dezvoltare. Aceasta ne interesează, pentru acest lucru sunt dedicaţi banii europeni.

AGERPRES: Este adevărat că există o birocraţie foarte mare pentru accesarea de fonduri europene?

Prof. Vasile Puşcaş: Birocraţia este foarte mare, dar aş vrea să vă spun, la modul teoretic, birocraţia este la fel de mare şi pentru alte state membre - şi pentru cele vechi şi pentru cele noi. E adevărat că la un moment dat, până anul trecut, când am început un proces de simplificare pe birocraţia europeană, se grefase şi spiritul acesta fanariot autohton care crease de-a dreptul o platoşă în zona aceasta a absorbţiei fondurilor europene.

În ultima vreme, s-au mai simplificat procedurile, tema nu mi se pare neapărat numai birocraţia în sine, repet, pentru că polonezii au făcut performanţă în ultimii 3-4 ani, după 2007. La fel slovenii, nu mă refer decât la noile state, nu mă refer la cele vechi care au creat birocraţia respectivă.

Mie mi se pare că se exagerează puţin această concentrare pe birocraţie, pentru că fondurile acestea europene au niveluri de control, sunt fonduri publice, sunt buget european care trebuie să fie decontat la Bruxelles - şi la Parlamentul European şi la Consiliu şi la Comisie -, se decontează la nivelul statelor, pentru că partea cea mai mare sunt statele contributoare, şi se mai decontează la nivelul guvernelor, pentru că guvernele sunt responsabile. Şi atunci există o logică a acestei birocraţii. Din păcate, la noi a fost şi o contribuţie, dar contribuţia respectivă o vedeţi şi din aceea că abia anul trecut am reuşit să acredităm autorităţile de management, în septembrie am acreditat ultima - cea de la transporturi.

Alta mi se pare mie că este chestiunea: neacordarea suficientei atenţii acestor instituţii care trebuie să gestioneze. Aceste instituţii trebuie să fie depolitizate, să fie foarte profesionalizate şi trebuie să avem grijă de resursele acestea. Sunt practic şapte agenţii, fiecare dintre programele operaţionale e cu agenţia lui. După aceea, sunt organismele intermediare la nivelul regional, sunt agenţiile de dezvoltare regională. Toate acestea trebuie să fie foarte bine profesionalizate şi, mai ales, foarte bine sincronizate şi articulate. Dacă vii şi spui: "îţi tai salariul cu atât, tu nu eşti bun pentru că nu eşti de culoarea politică respectivă" se petrece o bulversare exact acolo unde ai nevoie de continuitate şi de expertiză care să lucreze foarte aplicat. Adică aici nu mai merge pe ureche, pentru că este şi responsabilitatea lor.

De aceea, au şi creat la un moment dat platoşa aceasta - birocraţia - pentru că se temeau că posibilii beneficiari nu vor şti să gestioneze implementarea şi atunci ei sunt responsabili, guvernele sunt responsabile şi au zis "decât să avem noi probleme, mai bine să aibă ei probleme". Deci formula românească "cu capra vecinului" funcţionează şi în zona aceasta a fondurilor europene.

AGERPRES: Care sunt domeniile prioritare în care România poate beneficia de fonduri europene nerambursabile?

Prof. Vasile Puşcaş: Domeniile prioritare au fost negociate în 2006-2007 şi au fost prinse în cadrul strategic financiar. A fost semnat în 13 iulie 2007 mi se pare. Infrastructura, resurse umane, competitivitate, capacitate administrativă sunt numai câteva dintre aceste priorităţi.

În perioada aceasta, după părerea mea, Guvernul ar trebui să regândească mult mai curajos care sunt priorităţile. Evident că mult nu s-au schimbat, pentru că dacă facem evaluare neabsorbindu-se, neaplicându-se respectivele programe, constatăm că infrastructura e prioritate, capacitatea administrativă tot prioritate este, competitivitatea tot prioritate este, ce să mai zicem de resurse umane. Deci rămân priorităţile, dar, probabil, trebuie o reordonare sau, dacă vreţi, o realocare a fondurilor, pentru că suntem practic în a doua parte a exerciţiului bugetar.

La ora când noi vorbim, practic sunt puse sub semnul întrebării foarte multe dintre proiectele strategice care nu au intrat în implementare, proiectele strategice sunt pe o derulare de cel puţin trei ani, or peste trei ani se termină exerciţiul bugetar.

AGERPRES: Atât în sistemul de educaţie, cât mai ales în sănătate se invocă lipsa resurselor pentru asigurarea infrastructurii medicale şi pentru oferirea de servicii de calitate. Ce posibilităţi oferă UE pentru ca lipsa banilor din România să fie compensată cu fonduri europeni? Care este situaţia absorbţiei pe acest segment?

Prof. Vasile Puşcaş: Este o părere strict personală, dar nu înseamnă că nu am gândit-o şi nu am discutat-o cu foarte multă lume în România şi la Bruxelles şi în alte state. În Uniunea Europeană domeniul sănătăţii este între primele zece priorităţi. Eu îmi asum să spun că, prin modul în care este reflectată în cadrul strategic, la noi sănătatea nu se situează aici şi dacă vreţi, scrieţi cu majuscule. Părerea mea este că domeniul acesta are capacitate de absorbţie şi nu numai atât şi se poate implementa în perioada care a mai rămas până la finalul exerciţiului bugetar. Eu, de exemplu, aş milita pentru o realocare de substanţă spre domeniul sănătăţii.

AGERPRES: Până acum care este situaţia absorbţiei pe acest segment?

Prof. Vasile Puşcaş: Este mai bine de jumătate, dar sunt foarte multe proiecte în stadiul de implementare. Însă eu am făcut un calcul împreună cu colegii de la Bruxelles şi maximum ce am putut aduna pe toate programele operaţionale a fost în jur de 450-500 de milioane euro. La ora actuală, mare parte sunt contractaţi şi o parte deja sunt în implementare, de aceea spun că e o capacitate, e un domeniu care se cere. Aş vrea să vă spun că în viitorul exerciţiu bugetar trebuie să milităm pentru o sumă foarte consistentă, iar multe dintre statele membre deja doresc nu doar să figureze sănătatea printre primele zece priorităţi, ci să intre într-o formulă de reglementare. Pentru aceasta trebuie făcut lobby, trebuie negociat, trebuie argumentat.

AGERPRES: În 2009, ministrul sănătăţii de atunci, Ion Bazac, a semnat un prim contract cu finanţare europeană care prevedea implementarea sistemului naţional de prescripţie electronică "e-sănătate". Care este stadiul derulării acestui proiect?

Prof. Vasile Puşcaş: Din câte am înţeles, au fost nişte discuţii, nu pot să intru în amănunte, a trecut la CNAS şi a fost scos programul pentru o nouă strigare. Se va trece foarte curând la licitare şi la implementare. Părerea mea este că nu reprezintă doar o prioritate, este o urgenţă şi din punctul de vedere al managementului intern al sănătăţii, dar şi din punctul de vedere al şanselor de compatibilizare şi de intercomunicare cu celelalte state membre. Nu vreau să intru în Directiva serviciilor pentru care România, din păcate, încă nu este pregătită, inclusiv din acest punct de vedere, şi care e pe masa fiecăreia dintre preşedinţiile UE.

AGERPRES: Autorităţile recunosc că România are un grad nesatisfăcător de absorbţie a fondurilor europene. Care este în opinia dumneavoastră principala cauză a acestui eşec - incapacitatea scrierii proiectelor, lipsa de interes sau lipsa de informare a celor avizaţi?

Prof. Vasile Puşcaş: Nu sunt absorbite fonduri tocmai din cauză că, pe de o parte, nu ai standardele şi, pe de altă parte, nu ai aceste mijloace de evaluare şi comunicare foarte obiective, tocmai de aceea sistemul IT este o urgenţă, nu numai o prioritate.

Principala cauză este lipsa în România a unei dezvoltări pe bază de strategii de durată medie şi, mai ales, de durată lungă sau, cum spun cei de la Bruxelles, a unei strategii de dezvoltare durabilă, iar dacă se scriu asemenea documente ele rămân absolut nişte piese de hârtie. Aceste fonduri sunt fonduri de dezvoltare, deci nu sunt fonduri pentru orice, nu se dau oricui şi nu se dau pentru orice pe lumea asta.

În al doilea rând, din cauza faptului că România, după aderare, în loc să intensifice intrarea în politicile europene am senzaţia că a luat-o pe de lături, îmi este foarte drag ceea ce spunea Eliade - mitul veşnicei reîntoarceri. Trebuie odată să intrăm în politicile europene şi, în al treilea rând, aş vrea să vă spun că nu s-a înţeles foarte bine că fondurile europene sunt, practic, buget public care este destinat investiţiilor şi nu consumului.

Concluzia acestor aspecte: e nevoie de o viziune politică îndreptată spre aceste strategii de dezvoltare europeană.

Din păcate, în România mai domină concepţia - era cât pe ce să o înscriu într-o perioadă istorică - că domeniul acesta al sănătăţii e o componentă socială. În actualul exerciţiu bugetar sănătatea este între primele zece priorităţi, iar viitorul exerciţiu bugetar se referă la calitatea resurselor umane, care reprezintă principalul motor al competitivităţii economice şi sociale.

Vrei productivitate - nu poţi să faci productivitate fără oameni foarte sănătoşi care să lucreze la maximum. Este greu, asta nu înseamnă că nu trebuie să intrăm şi noi odată în rând cu lumea. Aici, după părerea mea, este nevoie de o schimbare radicală de concepţie privind rolul sistemului de sănătate.

AGERPRES: Există în România iniţiative, de altfel lăudabile, ale societăţii civile pentru atragerea de sponsorizări pentru achiziţia de aparatură medicală performantă în unităţi medicale. Există fonduri europene care pot asigura dotarea acestor unităţi, într-un ritm mai accelerat?

Prof. Vasile Puşcaş: Sigur că da şi vreau să vă spun că există chiar poveşti de succes şi în mediul public, şi în mediul privat. Anumite unităţi - nu numai cele de urgenţă, acestea sunt mai cunoscute, şi altele - au reuşit să atragă fonduri. E nevoie de o realocare.

AGERPRES: Formarea resursei umane devine un element-cheie pentru oferirea de servicii medicale de calitate. Este România interesată de accesarea banilor europeni în direcţia formării personalului de specialitate din sistemul de sănătate? Ar putea accesarea fondurilor pe acest segment să contribuie într-o mai mare măsură la limitarea migrării cadrelor medicale spre alte ţări din UE?

Prof. Vasile Puşcaş: Este realmente un element-cheie, dar formarea resurselor umane e o chestiune atât de serioasă, de importantă, cu greutate atât de mare în evoluţia socio-economică a statelor şi a regiunilor integrate încât o abordare a resurselor umane aleatoriu, accidental, numai din când în când şi mai ales fără o viziune pe termen mediu şi pe termen lung, este de-a dreptul periculoasă, mi se pare un pericol la securitatea naţională.

AGERPRES: România este interesată să acceseze astfel de fonduri pentru perfecţionare profesională?

Prof. Vasile Puşcaş: Sigur că da, este interesată. Nu se îngrădeşte libera circulaţie. La noi prin libera circulaţie se înţelege un fel de turism întâmplător. Este vorba despre piaţa muncii şi aici noi, de exemplu, avem un interes foarte mare.

În primul rând, se face în aşa fel încât competenţele să-ţi rămână, dar piaţa muncii este în relaţie cu piaţa industrială, piaţa serviciilor, piaţa ştiinţei etc. În al doilea rând, suntem interesaţi să avem competenţe în domeniile cele mai competitive, dar asta înseamnă că din punct de vedere strategic tu ai selectat şi investeşti în domeniile care sunt cu avantaje competitive la nivelul pieţei interne a UE şi la nivelul pieţei globale.

În felul acesta se respectă cu adevărat libera circulaţie. Însă, acum, este o bătălie extraordinară pe toate continentele. Este o competiţie pentru competenţe şi resurse umane extraordinare. De aceea, spun eu, că e pericol la adresa securităţii naţionale, pentru că pur şi simplu eşti condamnat sau te autocondamni la înapoiere şi subdezvoltare câtă vreme nu accentuezi.

Resursele umane merg mână în mână cu politicile economice, cu politicile sociale. În 2001, era problema aceea - şi nu vă spun de unde a fost generată, dar a fost foarte interesantă - cu softiştii, când s-au dat acele facilităţi de au venit din Silicon Valley. A fost un demers de a utiliza raţional nişte resurse pe care le avem.

AGERPRES: Ce fonduri sunt la dispoziţia medicilor pentru perfecţionare profesională?

Prof. Vasile Puşcaş: Sunt prin PODRU - Programul Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane - atât pentru instituţiile publice, cât şi pentru instituţiile private, subliniez lucrul acesta, sau pentru companiile private din domeniu. Este o sumă apreciabilă, cât este pentru doctor nu este desemnat de domeniul sănătăţii.

AGERPRES: Care este situaţia absorbţiei fondurilor europene pentru sănătate în ţările nou intrate în UE?

Prof. Vasile Puşcaş: Nu am procente, dar colegii noştri polonezi demonstrează clar poveşti de succes, în iunie am fost la o reuniune la Budapesta, unde ungurii arătau cum aplică parteneriatul public-privat împreună cu fondurile europene şi împreună cu contribuţia bugetului naţional şi a bugetelor locale, pentru că toate lucrurile astea sunt scumpe şi au făcut în diferite regiuni ale ţării construcţii noi, au retehnologizat.

Eu, de exemplu, aş spune că domeniul acesta al sănătăţii, din punctul de vedere al fondurilor europene, are o capacitate extraordinară să meargă mult mai curajos şi, de exemplu, pe Programul-cadru 7 de cercetare ştiinţifică, pentru că sunt centre foarte bune de cercetare şi apreciate în lume. Probabil, ar trebui o nouă gândire, aceea a consorţiilor pe aceste domenii.

Universităţile au fost prezente - cele din Iaşi, Timişoara, chiar şi Craiova - în programul acesta de resurse umane PODRU. De aceea, adresam îndemnul ca aceste universităţi, care au oricum orientare aplicată şi deci foarte căutată, să găsească un alt tip de organizare a cercetării ştiinţifice, alt tip de management pentru a merge spre Programul-cadru 7 pentru cercetare. Ar trebui să învăţăm parteneriatele, pentru noi e greu, pentru că a fi partener înseamnă să lucrezi foarte predictibil, să te ţii de cuvânt.