17 ţări - inclusiv India şi Spania - afectate de un "stres hidric extrem de ridicat"

Un sfert din populaţia lumii locuieşte în ţări care sunt ameninţate de lipsa acută a apei, potrivit Atlasului Resurselor de Apă prezentat marţi, în Washington, de Institutul pentru Resurse Mondiale (WRI).
Defileul râului Mureş
Defileul râului Mureş (Andrei Popescu)

Potrivit cercetătorilor, 17 state suferă deja de pe urma unui aşa-numit "stres hidric foarte ridicat". În fiecare an, ele consumă peste 80% din apele subterane şi de suprafaţă disponibile, precum lacuri şi râuri. Rezultatul este o competiţie intensificată pentru resurse, precum cea între agricultură şi gospodării. 12 din aceste state sunt localizate în Orientul Apropiat şi Mijlociu, printre care Iran, Pakistan sau Israel. Deficitul de apă ar putea amplifica tensiunile politice care există deja acolo.

Totuşi, apa din Europa devine de asemenea insuficientă. Potrivit datelor WRI, şapte ţări UE, inclusiv Spania, Italia şi Belgia, suferă de pe urma stresului hidric ridicat. În Germania, multe regiuni cad în această categorie, precum landurile Hessa şi Brandenburg. "Pe parcursul verii fierbinţi, am văzut că apa a devenit o resursă deficitară pentru noi", a afirmat Dietrich Borchardt, directorul pentru Analiza Ecosistemului Acvatic la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului (UFZ). Deşi apa nu este neapărat dificil de obţinut de către consumatori, precizează Borchardt, situaţia este mai dificilă pentru "păduri, terenuri agricole, transporturi maritime, răcirea centralelor şi în multe alte domenii".

India, cea de-a doua ţară din lume din punct de vedere al numărului locuitorilor, a intrat în grupul celor 17 ţări. În luna iunie, o criză a apei a izbucnit în megaoraşul Chennai, după ce toate rezervoarele aproape că au secat. Când nu plouă o lungă perioadă, metropolele sunt mai susceptibile la şocuri privind apa din cauza creşterii numărului de locuitori, în combinaţie cu creşterea consumului. Alţi factori care contribuie la astfel de situaţii sunt managementul şi planificarea deficitare. În capitala indoneziană Jakarta, de exemplu, majoritatea rezidenţilor îşi obţin apa din puţuri săpate de ei înşişi, provocând scăderea nivelului apei. Prin urmare, oraşul este expus riscului de a se scufunda în mare.

Schimbarea climatului ar putea accentua multe evoluţii negative. În cazul în care apa continuă să fie administrată ca până acum şi dacă modelele pentru climat se dovedesc a fi corecte, Banca Mondială a precizat într-un studiu că "atunci, deficitul de apă se va răspândi în regiuni în care această problemă nu există în mod curent" şi situaţia se va înrăutăţi foarte mult în regiunile unde există deja un astfel de deficit.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință