Femeile din Balcani aleg Occidentul

Femeile din Balcani, care lucrează în Occident şi au devenit singurele susţinătoare financiare ale familiilor lor, reprezintă un fenomen în creştere care pune tensiune pe multe familii, scrie publicaţia The Vienna Review în ediţia de joi.

Începând cu 1990, femeile care au emigrat au depăşit emigranţii bărbaţi în nouă ţări balcanice, potrivit Departamentului ONU pentru Afaceri Economice şi Sociale, UNDESA, care urmareşte tendinţele de migraţie. În Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia, femeile alcătuiesc 54% din migranţi, prin comparaţie cu 49,6% la nivel mondial. În Macedonia şi Bulgaria, procentajul femeilor care au emigrat este chiar mai mare - reprezentând 59% din migranţi.

Această tendinţă este confirmată de o estimare din 2008 a Băncii Mondiale, potrivit căreia femeile reprezintă 4,3 milioane, sau 54,4% din cele 7,9 de milioane de persoane care au emigrat din Balcani.

Prin comparaţie, în trecut, femeile din Balcani rămâneau acasă cu copiii lor, în timp ce soţii lucrau în minele de cărbune sau în oţelăriile din Occident, sperând să li se alăture mai târziu în cadrul politicilor de reîntregire a familiei.

Cu toate acestea, după prăbuşirea Cortinei de Fier în 1989, progresele tehnologice la locul de muncă şi conflictele armate din fosta Iugoslavie din anii '90 au condus la o feminizare a migraţiei ce avea ca motiv găsirea unui loc de muncă. Munca în fabrică a cedat în faţa activităţii în sectorul serviciilor, care necesita sau prefera lucrători de sex feminin. În consecinţă, mai multe femei au devenit principala sursă financiară pentru familiile lor din Balcani.

Pe de altă parte, locurile de muncă rezervate femeilor imigrante din Balcani sunt, în general, prost plătite şi în sectoare ale economiei mai puţin dezirabile, unde există o penurie de angajaţi - în care aceste femei lucrează ca femei de serviciu, chelneriţe, cameriste şi îngrijitoare pentru cei bolnavi şi în vârstă.

Într-un studiu realizat în 2007 de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă din România, aproximativ 88% din cele aproape 255.0000 de românce care munceau temporar în Italia, au lucrat cel puţin o dată - şi de multe ori ilegal - ca menajere. Pe de altă parte, deşi această tendinţă le-a dat mai multă putere femeilor din Balcani, ea este totodată responsabilă pentru faptul de a le fi îndepărtat de familiile lor şi de a crea tensiuni în cadrul acestora, în condiţiile în care un susţinător financiar de sex feminin al familiei contestă structurile familiale patriarhale.

În timp ce penuria de forţă de muncă din Europa de Vest face necesară prezenţa imigranţilor, economiile sărace din majoritatea ţărilor din Balcani se dovedesc o sursă aproape inepuizabilă de femei dispuse să lucreze. Astfel, sondajele realizate în 2006 şi 2008 de către Gallup Balkan Monitor relevă că nemulţumirea profundă faţă de standardele de viaţă a fost principalul motiv pentru aceste tendinţe de emigrare. Pe de altă parte, majoritatea imigrantelor intervievate în Italia, Austria, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, România şi Bulgaria cred că avantajele migraţiei trec dincolo de sumele de bani pe care le pot câştiga în străinătate.