A patra zi de proteste faţă de proiectul Roşia Montană. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene

Protest împotriva proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană.
Protest împotriva proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană. (KARINA KNAPEK / AFP / Getty Images)

A patra zi de proteste în Capitală. Aproximativ 2.000 de persoane, dintre care marea majoritate tineri, s-au adunat, miercuri seară la fântâna de la Universitate pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de proiectul de exploatare minieră pe bază de cianuri de la Roşia Montană. În jurul orei 23:00, în dreptul Hotelului Intercontinental, jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor.

Protestatarii s-au adunat la fântâna de la Universitate începând cu ora 19.00, iniţial fiind în număr de câteva sute. Au venit înarmaţi cu steaguri, pancarte şi sticle de plastic care le-au bătut ritmic de asfalt pentru a face zgomot şi unii au adus chiar tobe.

Un tânăr cu o portavoce e explicat cerinţele protestatarilor: anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), retragerea proiectului de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, interzicerea exploatărilor cu cianuri în ţară, precum şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul Unesco.

Manifestanţii au scandat: "Uniţi, salvăm Roşia Montană", "Vrem cultură, nu cianură", "Zi de zi aici vom fi", şi "PDL şi USL, aceeaşi mizerie". Au fost afişate banere de genul: "Ei, aur! Noi, cianură!", "Politicienii pleacă, cianura rămâne", "Arab Spring, Turkish Summer, Romanian Autumn", "Ăsta e doar preambulul, vă aşteaptă Istanbulul", "Jos Băsescu!", "Premierul zice da, deputatul zice nu, doctorul ce zice?", "Ponta, nu uita, va veni şi ziua ta!" şi "Ape curate, nu cianurate".

Guvernul a decis la 27 august să aprobe proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din Roşia Montană. Proiectul a intrat acum în circuitul parlamentar şi necesită, aviz, raport şi vot final în fiecare dintre cele două camere legislative urmând ca, ulterior, să meargă la promulgare.

Această decizie a Guvernului a stârnit revolta oamenilor din mai multe localităţi, care de duminică au ieşit în stradă să îşi exprime nemulţumirile. Proteste similare au avut loc şi la Roşia Montană, Timişoara, Bistriţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov, Bârlad, Târgu Mureş, Alba Iulia, şi chiar în Viena, Budapesta, Praga, Londra şi Bruxelles.

În Bucureşti, o parte a manifestanţilor au blocat temporar traficul pe bulevardele Regina Elisabeta şi Nicolae Bălcescu şi, respectiv, Calea Victoriei. Aceştia s-au îndreptat spre Piaţa Revoluţiei, dar au intervenit jandarmii şi i-au forţat să se întoarcă la Universitate.
Protestatarii au încercat să blocheze ambele sensuri de circulaţie pe Bd. Magheru, dar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa.

Claudiu Crăciun, unul dintre liderii mişcării de protest din ianuarie 2012, declara recent: "Din 1 septembrie în Piaţa Universităţii şi în alte zeci de oraşe începe războiul cu Uniunea Social Liberală şi guvernarea acesteia. Unul civic, nonviolent dar determinat şi fără compromisuri. Legea specială transmisă Parlamentului de către Guvern, neconstituţională şi criminală ca efecte, este motivul principal dar nu singurul. O scânteie care era aşteptată. De ce acum?".

”Roşia Montană a ajuns să reprezinte o înfruntare mai mare, ireconciliabilă, între politicienii corupţi, mituiţi de companii şi comunităţile locale susţinute de grupările civice”, a continuat Claudiu Crăciun.

Proiectul Roşia Montană

Proiectul de lege care a trecut recent de Guvern aprobă acordul dintre statul român şi compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) privind măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Conform acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape, cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român, o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%, iar redevenţa încasată de statul român, cu opţiunea încasării în natură, va fi de numai 6% din valoarea producţiei. Condiţia este că toate autorizaţiile necesare să fie emise la timp, reiese dintr-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation.

În cadrul acestui proiect de lege se mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, precum şi modificarea unor acte normative în materia exproprierilor şi autorizaţiilor de construcţie. Exploatarea ar urma sa înceapă în noiembrie 2016, după ce va fi aprobat planul urbanistic zonal până la sfârşitul acestui an.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai mare zăcământ de aur din ţară, estimat la circa 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană.

Proiectul Roşia Montană, care timp de mai mulţi ani a fost blocat din cauza disputelor referitoare la protecţia mediului, a fost inclus în Planul Naţional de Investiţii şi Locuri de Muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvernul Ponta şi prezentat ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne