Actul VIII: Primele ciocniri violente din 2019 între „vestele galbene” şi poliţia din Paris
Un grup de poliţişti se îndreaptă spre o baricadă încendiată în Paris, 5 ianuarie 2019, în timpul unui protest al “vestelor galbene” (Eric Feferberg/AFP/Getty Images)
Manifestanţii „vestele galbene”, care au intrat în cea de-a opta lor săptămână de mitinguri stradale, încearcă să răstoarne administraţia preşedintelui francez Emmanuel Macron, a susţinut Benjamin Griveaux, purtător de cuvânt al guvernului.
Forţele de ordine franceze au folosit, sâmbătă, gaze lacrimogene şi grenade flash-bang împotriva manifestanţilor „vestele galbene”, în timpul unui marş prin centrul Parisului, în condiţiile în care mii de persoane au ieşit din nou pe străzi, potrivit publicaţiei The Washington Post.
O ambarcaţiune-restaurant andocată pe malul stâng al Senei a luat foc. Fum şi gaze lacrimogene s-au ridicat deasupra Muzelului d'Orsay şi deasupra domului auriu al Academiei de Poliţie franceze.
Ambarcaţiuni ale poliţiei au patrulat râul, în timp ce dincolo de Sena, câteva motociclete şi un automobil au fost incendiate pe bulevardul Saint Germain. Forţele de ordine şi pompierii au intervenit. Câteva baricade ridicate în mijlocul bulevardului au fost cuprinse de flăcări.
Mişcarea „vestele galbene”, alcătuită în mare parte din muncitori şi cetăţeni din clasa de mijloc, a câştigat o susţinere largă în rândul publicului şi este văzută de mulţi ca mijloc al oamenilor de rând de a-şi face auzite vocile. Dar după câteva luni de tulburări în Paris şi alte oraşe franceze, Griveaux a afirmat că manifestanţii nu sunt interesaţi de dezbaterea de trei luni asupra reformelor promise de Macron, ci în schimb doresc să îl alunge de la putere pe tânărul preşedinte. Luând cuvântul la o conferinţă de presă organizată vineri, după întâlnirea săptămânală de cabinet, Griveaux a precizat că membrii mişcării „doresc o rebeliune şi, de fapt, să răstoarne guvernul”, potrivit Express.co.uk.
El a adăugat: „[Manifestanţii] sunt, prin urmare, implicaţi într-o luptă politică de contestare a legitimităţii guvernului şi a preşedintelui republicii. Cei care au cerut o dezbatere nu doresc să participe la o mare dezbatere naţională”.
Macron a afirmat că intenţionează ca luna aceasta să adreseze poporului francez o scrisoare în care să sublinieze faptul că îşi va duce la bun sfârşit planurile ambiţioase.
După ce, iniţial, i-a numit pe manifestanţi „golani” şi a promis că nu va ceda presiunilor, Macron a făcut un pas înapoi când a anunţat un pachet generos de concesii în valoare de 11,16 miliarde de euro, inclusiv creşterea salariului minim, reduceri de taxe pentru pensionari şi abolirea taxelor pentru remuneraţia aferentă orelor de muncă suplimentare.
Dar la o lună de la acel anunţ, în privinţa căruia Macron a sperat că va ajuta la calmarea furiei publice, vestele galbene continuă să iasă pe străzile capitalei franceze şi nu dau semne că ar renunţa.
Turnând gaz pe foc, în cadrul discursului televizat de Anul Nou, preşedintele francez i-a criticat pe manifestanţi şi i-a acuzat de antisemitism şi că sunt mincinoşi.
„Portavoci ale unei mulţimi de oameni plini de ură care îi atacă pe reprezentanţii aleşi, care atacă forţele legii şi ordinii, jurnalişti, evrei, străini şi homosexuali. Aceasta este pur şi simplu negarea Franţei. Recent am văzut lucruri care sunt de neconceput şi am auzit inacceptabilul... Ordinea republicană va fi asigurată fără niciun fel de toleranţă”, a susţinut el.
„Franţa Furioasă”, unul dintre grupurile care fac parte din mişcarea "vestele galbene", a respins oferta lui Macron pentru o dezbatere naţională.
În afara Parisului, mitinguri similare au fost organizate şi în Bordeaux, Rouen şi Marsilia, deşi prezenţa a părut să fie mult mai redusă decât în primele săptămâni de proteste.
Protestele au început în noiembrie 2018, când sute de mii de oameni au ieşit pe străzile mai multor oraşe din Franţa pentru a protesta împotriva creşterii taxei pe carburanţi. Deşi au scăzut în intensitate, protestele s-au transformat într-o mişcare de protest împotriva lui Macron. În timpul protestelor au fost distruse proprietăţi de stat, au avut loc jafuri, blocaje rutiere, au fost arestate mii de persoane, s-au înregistrat numeroşi răniţi şi cel puţin zece persoane au murit. În cele din urmă, Macron a suspendat proiectul de creştere a taxei pe carburanţi, dar protestele „vestelor galbene” nu au încetat.
Ratingul de popularitate al lui Macron a scăzut la 20% în luna decembrie din cauza agendei sale privind reformele socio-economice şi a unei serii de scandaluri care îi afectează administraţia, inclusiv aşa-numita Afacere Benalla, precum şi a demisiilor unor miniştri importanţi.
