Ambiţiile ministrului Apărării: noi achiziţii pentru armată şi o brigadă multinaţională NATO pe teritoriul românesc

Ministrul apărării naţionale,  Mihnea Motoc, şi  Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Jens  Stoltenberg  în timpul discuţiilor  la  Cartierul General al NATO, la Bruxelles, joi, 21 ianuarie 2016
Ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, şi Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg  în timpul discuţiilor la Cartierul General al NATO, la Bruxelles, joi, 21 ianuarie 2016 (Foto NATO)

România îşi doreşte ca NATO să aprobe la summitul din iulie din Varşovia o prezenţă, prin rotaţie, în România la nivel de brigadă multinaţională şi o flota aliată comună la Marea Neagră la care să participe şi nave ucrainene ori georgiene, a declarat într-un interviu acordat hotnews.ro ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.

Ministrul Motoc a mai anunţat şi începerea unor noi programe de înzestrare a armatei cu transportoare blindate (primele ar putea fi cumpărate chiar în 2016), corvete multifuncţionale pentru forţele navale şi o nouă escadrilă de avioane F16.

Planurile Guvernului României mai prespun cumpărarea de transportoare blindate 8x8, de vehicule 4x4 fie pe roţi, fie pe şenile, şi de platforme multifuncţionale de transport (camioane cu diverse destinaţii pentru uzul armatei). Prima tranşă de transportoare blindate - în 2016, achiziţionarea unor corvete multifuncţionale, revitalizarea submarinului Delfinul şi modernizarea fregatelor deja existente.

Anul 2016 este consacrat pregătirii procedurilor necesare lansării, atribuirii unei achiziţii pentru cea de-a doua escadrilă de avioane F16 în cursul anului viitor, a mai precizat ministrul.

Abordând subiectul summitului de la Varşovia, Motoc a precizat că mizele principale pentru România sunt, în primul rând, trecerea Alianţei de la o politică de asigurare-reasigurare, cea decisă şi implementată de la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014 până la zi, la o politică de adaptare strategică, pe termen lung, a Alianţei, atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.

Articolul integral poate fi citit aici