Angela Grămadă: ”Toate insuccesele guvernării la Chişinău sunt justificate prin mâna Moscovei”
La Chişinău, guvernarea îşi justifică toate eşecurile şi lipsa reformelor prin mâna Moscovei, a susţinut experta pe spaţiul ex-sovietic, marţi, în cadrul unei dezbateri.
Angela Grămadă, preşedinte ESGA (Eugen Horoiu/Epoch Times România)
”Toate eşecurile de politică internă şi externă, cât şi amânarea reformelor sunt justificate în Republica Moldova prin mâna Moscovei, şi în niciun caz nu sunt responsabile autorităţile de la Chişinău. Pe partenerii occidentali tot cu mâna Moscovei îi speriem”, a afirmat Angela Grămadă în cadrul dezbaterii ”România-Republica Moldova: interes naţional şi strategic, oportunităţi şi provocări în Mileniul III”, organizată ieri de Fundaţia Europeană Titulescu şi Asociaţia Pro-Basarabia.
Ea a subliniat faptul că vina pentru lipsa unei strategii comune pentru Republica Moldova aparţine atât autorităţilor de la Chişinău, cât şi celor de la Bucureşti. ”România trebuie să-şi promoveze interesele în R.Moldova într-un context de crize prelungite din 2009 încoace. Avem nişte elite politice în R.Moldova care nu vin cu proiecte credibile. Majoritatea au eşuat şi nu vor trece pragul la eventuale alegeri anticipate”, a precizat preşedinta think-tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA).
Angela Grămadă a reamintit că ”avem o justiţie selectivă la Chişinău, un politician reţinut, dar cetăţenii R.Moldova îşi doresc ca mai mulţi politicieni să ajungă unde se află Vlad Filat şi să-şi asume răspunderea pentru ultimii ani de guvernare. Avem un mare fenomen de vânzare a fracţiunilor politice şi mă refer la faptul că liderii PDM încearcă să-şi loializeze alte fracţiuni parlamentare. Justiţia n-a făcut nimic în acest sens, deşi Partidul Comunist a sesizat asta”.
În ceea ce priveşte reformele, deşi un mare număr de acte legislative au fost adoptate la Chişinău, nimic pozitiv nu se întâmplă în economia R.Moldova, iar investitorii întârzie să apară, inclusiv cei din România.
Pe de altă parte, războiul dintre Ucraina şi Rusia şi anexarea Crimeei au fost utilizate şi ele pentru a argumenta non-acţiunea, neimplementarea reformelor şi au distras atenţia de la ameninţările care veneau dinspre Ucraina către criza internă din R.Moldova. ”În 2014, luna martie, în Parlamentul R.Moldova nu se discuta despre provocările de securitate – proiectul Novorossia în care era inclusă şi o parte din Bugeacul de Sud, ci se iniţia o moţiune de cenzură împotriva guvernului Leancă sub acuzaţia că s-a alăturat sancţiunilor impuse de europeni Rusiei”, a precizat Grămadă.
La vremea aceea, liderii opoziţiei, în frunte cu Igor Dodon, argumentau că integrarea în Uniunea Europeană nu este benefică pentru că UE trece printr-o criză financiară prelungită.
”Puterea şi opoziţia au uitat să definească interesul naţional în R.Moldova. Politicienii definesc interesul naţional ca stabilitate, în sensul rămânerii lor la guvernare, nu al bunei guvernări”, a concluzionat experta.
