Ascensiunea dreptei în Austria duce la demisia şocantă a cancelarului Faymann

Într-o mişcare neaşteptată, cancelarul austriac şi-a anunţat demisia, susţinând că motivul principal pentru decizia sa este faptul că partidul său nu îl susţine pe deplin.
Cancelarul austriac Werner Faymann.
Cancelarul austriac Werner Faymann. (Captură Foto)

Cancelarul austriac Werner Faymann a demisionat din funcţie, în condiţiile în care Partidul Libertăţii – un partid de dreapta, anti-imigraţie – îşi face simţită prezenţa tot mai pregnant.

Faymann, care a ocupat postul de cancelar din 2008, a demisionat deoarece a pierdut suportul Partidului său Social Democrat, care a fost răvăşit după ascensiunea Partidului Libertăţii în alegerile prezidenţiale din luna aprilie, forţându-i pe mulţi să pună sub semnul întrebării conducerea lui Faymann.

În prima rundă a alegerilor prezidenţiale, candidatul Norbert Hofer din Partidul Libertăţii a obţinut 35,1% dintre voturi, de peste trei ori mai mult decât au obţinut la un loc principalele două partide de guvernământ – social democraţii şi Partidul Popular Austriac de centru-dreapta.

Într-un discurs scurt în care şi-a anunţat demisia, Faymann a susţinut: “Întrebarea este, în aceste vremuri cu mari provocări... am susţinerea puternică a partidului meu? Trebuie să răspund la această întrebare cu un Nu”.

“Această ţară are nevoie de un cancelar al cărui partid este complet în spatele său. Acest guvern are nevoie de un nou început”, a declarat el luni, conform Reuters.

Vicecancelarul Reinhold Mitterlehner, liderul partidului junior în coaliţia de guvernare, va prelua postul de cancelar, declarând agenţiei de ştiri austriece APA că nu este nevoie pentru noi alegeri.

Faymann a fost presat de sindicate pentru a coopera cu Partidul Libertăţii, un lucru pe care partidul său a promis să nu îl facă în 2014. Climatul politic din Austria este considerat avangardist pentru alte părţi ale Europei, unde partidele politice folosesc criza imigraţiei şi nemulţumirea oamenilor faţă de UE pentru a obţine suport.

În Franţa, liderul populist de dreapta Marine Le Pen ar putea câştiga prima rundă a alegerilor prezidenţiale în 2017, în timp ce Danemarca a marcat o creştere a Partidului Popular Danez anti-imigraţie. În Germania, partidul Alternativa pentru Germania s-a descurcat bine în timpul alegerilor de stat din martie 2016.