'Bine aţi venit în Egiptul postrevoluţionar!'

Pliantele turistice invită la vizitarea ţării după revoluţie, dar marile hoteluri din Cairo sunt practic goale în proporţie de 80% la sută. Se estimează că 300.000 de persoane vor intra în şomaj din cauza lipsei turiştilor. Revoluţia nu este deloc prielnică turismului, sejururile au scăzut dramatic de la sfârşitul lui ianuarie, când peste un milion de manifestanţi protestau pentru înlăturarea lui Hosni Mubarak. De atunci, încasările provenite din turism au scăzut cu 40%, iar numărul turiştilor spanioli, de exemplu, s-a redus la jumătate, notează luni ziarul La Vanguardia.

În guvernul de tranziţie egiptean creşte îngrijorarea: turismul este a doua sursă de valută, crucială pentru a o ţară care importă jumătate din alimentele de bază. În 2010 turismul a generat 10 milioane de euro, dar anul se estimează că de abia va ajungea 6 milioane de euro. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Tunisia, o ţară mai dependentă de turism ca Egipt, reprezentând 14% din PIB şi cu 800.000 de persoane trăind direct sau indirect din turism.

Şi Tunisia a încercat să facă apel la instinctele democratice şi solidare ale turiştilor cu un nou slogan: 'Uniţi de emoţie'. Însă deocamdată par cuprinşi mai degrabă de teamă şi de ignoranţă. A făcut mult rău anunţul unui ziar care titra 'Hijabul a revenit în Tunisia' (înainte vălul era interzis de dictatorul Zine El Abidine Ben Ali), dar acum multe femei au ales liber să-l poarte. Este un paradox straniu, în timpul dictaturii mulţi turişti optau să viziteze cele două ţări. Şi au apărut multe urbanizări turistice de-a lungul coastelor celor două ţări finanţate cu 'petrodolarii' altor tirani din Golful Persic.

În momentul când popoarele se eliberează de sub oprimare, turiştii încetează să mai vină. 'Instigi o ţară să lupte pentru libertate şi apoi nu mai vii să o vizitezi', spun cu regret reprezentanţii agenţiilor de turism Există şi excepţii, clienţii agenţiei britanice Responsable Travel, înfiinţată acum zece ani de Anita Roddick , fondatoare a reţelei Body Shop, organizează voiaje pentru cei care vor să facă turism pe criterii etice. 'Ştiu că Egiptul are nevoie de ajutorul nostru mai mult ca oricând, dar ştiu că este şi un moment foarte propice: este mai ieftin şi mai puţin aglomerat', spune Krissy Roe de la această agenţie.

În momentul când popoarele se eliberează de sub oprimare, turiştii încetează să mai vină. 'Instigi o ţară să lupte pentru libertate şi apoi nu mai vii să o vizitezi', spun cu regret reprezentanţii agenţiilor de turism.

Şi în Spania sunt turişti temerari care nu au scos Egiptul şi Tunisia dintre destinaţiile lor de vacanţă. 'Am vrut să vizităm piaţa Tahrir în această perioadă şi ştiam că va fi mai puţină lume la monumente', recunoaşte Thilo Schäfer, ziarist la El Público care a vizitat Cairo în vacanţa de Paşti. Chiar şi acum când Egiptul trece printr-o reformă a forţelor de poliţie, capitala este destul de liniştită. 'Este mult mai periculos la Rio', este de părere ziaristul.

Există şi alte motive pentru a vizita ţara. În primul rând pentru decizia guvernului de a deschide publicului pentru prima dată şapte morminte ale lui Tutankamon, între care cel al trezorierului tânărului faraon care a murit acum 4.500 de ani si al generalului său Horenheb. Autorităţile speră ca această posibilitate inedită să convingă lumea să-şi depăşească teama. Pentru a completa dimensiunea Egiptului Antic s-a anunţat şi descoperirea a 17 noi piramide până acum necunoscute cu 1.000 de morminte şi 3.000 de aşezări. În al doilea rând pentru că încep să fie organizate vizite în Piaţa Tahrir, cu posibilitatea de a cumpăra un tricou roşi sângeriu, cu inscripţia: 'Am fost la Tahrir, leagănul revoluţiei'.