Bucureştiul va fi capitala limbii şi literaturii catalane în această săptămână

Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti va găzdui, între 2 şi 6 iulie, cel de-al XVIII-lea Colocviu de Limbă şi Literatură Catalană, organizat de Universitatea din Bucureşti şi Asociaţia Internaţională de Limbă şi Literatură Catalană (AILLC), care va reuni mai mult de o sută de specialişti în limbă, literatură, didactică şi traducere.

Experţii români în limba catalană sunt foarte încântaţi să găzduiască această întâlnire academică, deoarece implică recunoaşterea internaţională a unor studii care, deşi recente în România, au luat amploare. Jana Balacciu Matei (Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti), preşedinte de onoare al Colocviului, afirmă că pentru specialiştii din România această conferinţă „este un privilegiu“ care „îmi dă bucurie şi entuziasm şi mă umple de mândrie“, văzând că România nu are o lungă istorie de studii asupra culturii catalane ca ţări precum Franţa, Germania sau Italia. „Este ca şi cum ne-ar fi fost oferit un premiu“, afirmă Balacciu şi explică: „Acest lucru ne ajută să continuăm să iubim Catalonia şi cultura catalană“.

Peste o sută de personalităţi vor lua cuvântul

Se aşteaptă ca peste o sută de invitaţi să ia parte la acest eveniment, specialişti şi profesori veniţi din Rusia, Germania, Anglia, Franţa, Italia, Polonia, Spania, şi multe alte ţări. Vor fi prezenţi, de asemenea, mulţi cercetători români, profitând de faptul că există deja o generaţie de experţi care şi-au terminat studiile ca profesori de limbă catalană, relatează publicaţia catalană El National. În afară de dezbaterile academice, distribuite în domeniile de limbă, literatură, traducere şi de predare, va fi susţinut un concert de muzică catalană şi română şi un traseu literar prin Bucureşti.

Despre Jana Balacciu Matei

Jana Balacciu Matei nu a putut călători în Catalonia până în 1991, când regimul comunist a căzut. Această filologă a făcut studii despre catalană în domeniul lingvisticii şi cunoaşte istoria limbii catalane şi a poporului catalan. Dar prima sa excursie la Barcelona, ​​la vârsta de 40 de ani, i-a permis să-şi afirme contactul cu limba catalană, iar de aici a izvorât interesul în promovarea schimbului între cultura catalană şi română. Matei a început să traducă autorii catalani în limba română, iar în 1998 a creat o colecţie, Biblioteca de Cultură Catalană, dedicată traducerilor scriitorilor catalani. A publicat autori clasici, cum ar fi Merce Rodoreda şi Victor Catala, dar, de asemenea, scriitori moderni, precum Jaume Cabré sau Maria Merce Marçal. În 2003 a fost distinsă cu premiul Creu de Sant Jordi pentru activitatea sa în promovarea culturii catalane.

Biblioteca de Cultură Catalană a publicat deja 41 de titluri, iar profesoara Matei şi-a propus să facă traduceri şi din română în catalană, cu ajutorul unor traducători catalani. Afirmă, printre altele, că "multe au încă de aflat" catalanii despre cultura românească. Matei sărbătoreşte, de asemenea, succesul scriitorului român Mircea Cărtărescu, care a ajutat la deschiderea uşilor literaturii române dar subliniază faptul că, totuşi, cunoaşterea unui autor nu înseamnă cunoaşterea unei literaturi.

Matei crede că de acum încolo lucrurile se vor îmbunătăţi: „Avem speranţa că românii şi catalanii ne vom cunoaşte mai bine şi ne vom putea simţi ca fraţii", explică Matei.

Filologa Jana Balacciu Matei declară că îşi însuşeşte postulatul lui Pompeu Fabra i Pocha (Grace, 20 februarie 1868-Prades, 25 decembrie 1948): "Nu trebuie abandonate niciodată nici responsabilităţile şi nici speranţa".