Bucurie printre inculpaţii dintr-un mare dosar: "Dragnea dă legea să cadă grupul infracţional. Nu se face nicio puşcărie"

Considerată toxică de parte din societatea civilă şi neconsituţională de Parchetul General, modificarea definiţiei grupului infracţional operată de PSD-ALDE odată cu modificarea Codului Penal este primită în schimb cu mare bucurie şi speranţa de cei cu dosare pe rol.

"Dragnea dă legea cu PSD-u' să cadă grupul infracţional pentru că ăia de la Casa de Asigurări erau ai lui...", spunea, potrivit ziare.com, într-o interceptare ambientală unul dintre inculpaţii din dosarul "Fraudelor de la CNAS", privind decontări fictive de servicii medicale la domiciliu. "Nu se face nicio puşcărie", era concluzia acestuia, după ce a analizat modificările propuse la Codul Penal.

Convorbirea este una dintre probele din mega-dosarul care are legătură cu desfăşurarea de activităţi ilicite prin care sume de bani în valoare de peste 20 milioane de lei (4,5 milioane euro) din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) ar fi fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu.

Pe 25 aprilie 2018, unul dintre martorii din dosar, asistent medical la un azil de bătrâni, a făcut un denunţ la DNA în care susţine că a fost contactat de Iuliana Gheorghe - administratoarea azilului de bătrâni, acuzată de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune, în formă continuată, care a venit însoţită de una dintre martorele din dosar, Elena-Raluca Gheorghe. Martora Elena-Raluca Gheorghe şi Iuliana Gheorghe, deşi nu aveau voie să ia legătura, îi explicau martorei că urmează modificări legislative care vor conduce la înlăturarea acuzaţiilor penale, susţinând că aceste schimbări legislative ar fi determinate, în parte, de influenţă pe care Marian Burcea, fostul şef al CNAS, o avea asupra autorităţii legislative.

"PSD redefineşte grupul infracţional. S-a băgat în Parlament acu' 2 zile şi eu sunt cu ochii pe el să văd dacă... PSD redefineşte grupul infracţional organizat. În proiectul de modificare a Codurilor trebuie să nu fie ocazional şi pentru o comitere imediată. Ce înseamnă? Că PSD redefineşte grupu'... aa... proiecte depuse miercuri în Parlament. Astfel, este nevoie ca fiecare membru să aibă un rol prestabilit, iar grupul să nu fie ocazionat pentru o comitere imediată. Şi zice aicea, mai pe româneşte. Stai să vă citesc, pe româneşte! Ce înseamnă asta? Ocazional? Deci... Ralu! O dată nu se pune!;

Şi grupul... de ce a dat PSD-ul legea asta? Pentru că preşedintele Casei de Asigurări, ăla mare, Burcea, l-a băgat la grup infracţional tot din luna noiembrie şi a zis toţi cei din luna noiembrie care sunt băgaţi la grup infracţional... se modifică Codul".

Articolul integral poate fi citit aici

Reamintim că celebra comisie specială pentru modificarea Legilor Justiţiei a decis modificarea definiţiei grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

În forma actuală a Codului Penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Parchetul General contestă această noua definiţie pe motiv că prin modificarea adusă elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţional organizat se introduc cele două condiţii suplimentare (prevăzute de reglementarea anterioară - L.39/2003) se produce o dezincriminare parţială a infracţiunii în lipsa întrunirii tuturor condiţiilor prevăzute de legiuitor.

„Prin modificarea adusă textului în vigoare nu ne aflăm în prezenţa unei simple opţiuni a legiuitorului primar potrivit art. 73 alin. 3 din Constituţie, ci în prezenţa unei modificări, respectiv a unei omisiuni legislative de a sancţiona asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni cu relevanţă constituţională, ce atrage competenţa instanţei de a reglementa acest viciu pe calea controlului de constituţionalitate, având în vedere şi dispoziţiile art. 142 din Constituţie potrivit cărora Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Or, modificarea introdusă conduce la dezincriminarea parţială a asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni în lipsă scopului urmărit şi în lipsa unor infracţiuni grave, or dacă asemenea fapte nu sunt sancţionate, respectiv nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de codul penal, printre care statul de drept, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Constituţia consacră astfel obligaţia legiuitorului de a lua măsuri prin adoptarea tuturor instrumentelor ce sunt necesare în vederea prevenirii stării de pericol şi a fenomenului infracţional. Aceste aspecte au fost subliniate chiar de către instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa (decizia nr. 224 din 2017) în care a arătat că legiuitorul nu-şi poate exercita competenţa de incriminare şi dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie. De altfel, Curtea a statuat că legiuitorul nu ar putea defini şi stabili ca infracţiuni, fără ca prin aceasta să încalce Constituţia, fapte în conţinutul cărora ar intra elemente de discriminare”, arată Parchetul General într-un comunicat de presă.