Câştigătorii Premiului Nobel pentru Chimie

Faimosul Premiu Nobel pentru Chimie 2015 a fost câştigat, miercuri, de cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar pentru studiile lor privind mecanismele de reparare a ADN-ului. Cei trei vor împărţi în mod egal premiul de 8 milioane de coroane suedeze (aproximativ 855.000 de euro), reiese din comunicatul Comitetului Nobel, citat de Agerpres.

Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick şi de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Şcoala de Medicină a Universităţii Duke şi de la Institutul Medical Howard Hughes, şi de omul de ştiinţă turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul în care celulele repară fragmentele distruse de ADN şi cum contribuie astfel la păstrarea informaţiei genetice.

Potrivit Comitetului Nobel, activitatea lor a oferit informaţii fundamentale despre modul de funcţionare al celulelor vii şi poate deschide calea spre dezvoltarea de noi tratamente oncologice.

În fiecare zi, ADN-ul nostru este afectat de radiaţia ultravioletă, de radicalii liberi şi de alte substanţe cancerigene, dar chiar şi dacă ar fi protejat de aceşti factori externi, molecula de ADN este în mod inerent instabilă. Mii de modificări sau de mutaţii spontane se produc zilnic în genomul celular. Mai mult decât atât, mutaţiile se pot produce şi atunci când informaţia ADN este copiată în timpul procesului de diviziune celulară — un proces care se produce de mai multe milioane de ori în corpul uman, în fiecare zi.

Cauza pentru care materialul nostru genetic nu se dezintegrează într-un "haos chimic" complet este că o serie de sisteme moleculare monitorizează şi repară continuu ADN-ul. Premiul Nobel pentru Chimie 2015 răsplăteşte activitatea de pionierat susţinută de cei trei oameni de ştiinţă care au reuşit să identifice modul în care mai multe astfel de sisteme de menţinere şi reparare a ADN-ului funcţionează în detaliu, la nivel molecular.

La începutul anilor '70 oamenii de ştiinţă au crezut că ADN-ul este o moleculă cu o structură foarte stabilă, dar Tomas Lindahl a demonstrat că informaţia genetică se descompune cu o rapiditate care ar fi făcut imposibilă evoluţia vieţii pe Pământ. Pornind de la acest lucru, el a descoperit o maşinărie moleculară care repară constant moleculele de ADN şi le ajută să-şi păstreze informaţia.

Aziz Sancar a descoperit mecanismul celular de reparare a ADN-ului afectat de expunerea la raze ultraviolete. Oamenii care se nasc cu deficienţe ale acestui sistem de reparaţie celular se vor îmbolnăvi de cancer de piele dacă se expun razelor solare.

În ceea ce-l priveşte, Paul Modrich a demonstrat modul în care celulele corectează erorile de informaţie ADN rezultate atunci când ADN-ul este replicat in procesul de diviziune celulară. Acest mecanism celular corector are capacitatea de a reduce de aproximativ o mie de ori frecvenţa erorilor genetice din procesul de copiere a informaţiei ADN. Astfel de defecte congenitale nereparate pot provoca, spre exemplu, o formă ereditară de cancer de colon.

Cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie 2015 au descoperit o serie de informaţii fundamentale cu privire la modul de funcţionare al celulelor, informaţii care pot fi folosite, spre exemplu, în dezvoltarea de noi tratamente oncologice, se mai precizează în comunicatul Comitetului Nobel.