CCR a decis: Ultima lege a Justiţiei conţine prevederi neconstituţionale

UPDATE. Curtea Constituţională a decis că unele dintre prevederile legii referitoare la organizarea şi funcţionarea CSM nu sunt în acord cu legea fundamentală.

"Ne-am pronunţat pe cea de-a treia lege a Justiţiei - Legea 317/2004 privind organizarea CSM. Soluţia este de admitere, cu unanimitate, a unor texte care vizează diverse puncte din legea de organizare. Vreo cinci la număr care se referă la mai multe texte. Vă dau câteva exemple: este vorba despre un text care se repeta. Or, potrivit Legii tehnicii legislative, nu este uzual şi este interzis chiar ca mai multe texte să fie înşirate în mod paralel pentru a crea confuzii în procesul de aplicare", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Agerpres.

Potrivit şefului CCR, un alt text declarat neconstituţional se referă la alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM.

"Textul actual omitea practic, ocolea textul constituţional care spune că aceştia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Or, textul pe care noi l-am criticat se referea că preşedintele Secţiei de judecători este numit practic de drept (n.r. - preşedinte CSM) şi vicepreşedintele tot de drept, din rândul procurorilor. Repet, textul contrazicea prevederile constituţionale. Am mai declarat un text neconstituţional, repet tot cu unanimitate de voturi, acea reglementare care prevedea că declaraţiile membrilor CSM cu privire la faptul dacă aparţin, au aparţinut sau au făcut poliţie politică sunt cenzurate, sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI", a precizat Valer Dorneanu.

* * *

Curtea Constituţională va analiza, în şedinţa de marţi, sesizările înaintate de PNL şi Curtea Supremă în cazul legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, ultima dintre cele trei legi ale justiţiei.

Între timp, CCR s-a pronunţat deja pe marginea modificărilor care vizează organizarea judiciară şi statutul judecătorilor si procurorilor, punctând o serie de prevederi neconstituţionale. Cu alte cuvinte, cele două acte normative se întorc în Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.

Merită menţionat, de asemenea, că CCR a respins solicitarea PNL privind sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru un aviz pe noile legi ale justiţiei, despre care criticii spun că subminează independenţa magistraţilor din România.

Reamintim că în timp ce coaliţia PSD-ALDE-UDMR, în frunte cu şeful comisiei speciale pentru justiţie, artizanul OUG 13 Florin Iordache, consideră că legile care au ieşit din Parlament vor avea efecte benefice asupra sistemului judiciar, preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat extrem de nemulţumit în această privinţă.

Prezent recent la şedinţa în care reprezentanţii CSM şi-au ales noua conducere, şeful statului a subliniat că parlamentarii au ignorat toate avizele negative ale specialiştilor şi s-au grăbit să modifice legile Justiţiei într-o manieră total netransparentă şi fără suficiente dezbateri, astfel că au rezultat acte normative contestate nu doar de Opoziţie ci şi de magistraţi.

"Partenerii noştri din Uniunea Europeană, din Consiliul Europei, au atras atenţia că trebuie mai multă dezbatere, trebuie mai multă transparenţă. Cu toate acestea, acea super comisie specială a mers mai departe într-o procedură parlamentară proaspăt inventată care, apropo, a fost contestată, dar Curtea Constituţională a considerat că se poate şi aşa. O procedură parlamentară pe care, în această formă, nu am mai avut-o niciodată, cu discuţii lipsite total de transparenţă, cu pumnul în gura opoziţiei, ba chiar unii au vrut să voteze ca opoziţia să nu mai aducă amendamente de acelea deranjante, cu lucrat noaptea, lucrat multe ore în ultimele zile ale sesiunii.

De ce s-or fi grăbit doamnele şi domnii parlamentari să îngraşe porcul înainte de Crăciun? Probabil nu au auzit acea vorbă din popor, cu îngrăşatul porcului în Ajun de Crăciun. Aia a ieşit. Au ieşit trei legi foarte contestate, contestate nu numai de opoziţie la Curtea Constituţională, ci şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a analizat aceste legi şi a considerat că nu se încadrează în cadrul constituţional din România. Eu regret - eu, Preşedintele României - regret că s-a ajuns în România în această situaţie în care legile justiţiei, care sunt foarte importante, se discută în proceduri neclare, ad–hoc, sub presiunea timpului, cu nerespectarea unor cutume în procedură parlamentară şi, în final, aprobate în mare viteză, viteză neexplicată în spaţiul public şi ajunse, toate, să fie contestate la Curtea Constituţională", a declarat Iohannis.

Totodată, şeful statului şi-a declarat speranţa că, la Curtea Constituţională, "judecătorii se vor apleca cu timp, cu mult profesionalism şi cu multă obiectivitate asupra celor contestate" şi că, în cazul în care anumite chestiuni vor trebui clarificate, Parlamentul va avea puterea să recunoască că anumite lucruri s-au întâmplat fără discuţii publice suficiente, fără transparenţă, aşa cum o aşteaptă toată lumea, şi se pot adapta articolele în aşa fel încât legile să fie de folos celor care funcţionează sub autoritatea lor.