CEDO cere Ungariei să hrănească solicitanţii de azil de la graniţa sa sudică
Refugiaţi se târăsc pe sub un gard de sârmă ghimpată la graniţa sârbo-ungară în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015. (Attila Kisbenedek/AFP/Getty Images)
Ungaria trebuie să furnizeze mâncare solicitanţilor de azil respinşi, aflaţi în două tabere de detenţie de la graniţă, care fac apel la decizie, a afirmat joi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Diverse grupuri pentru drepturile omului au afirmat că autorităţile ungare au refuzat să ofere mâncare unor solicitanţi de azil care locuiesc în două aşa numite “centre de tranziţie”, construite la frontiera ţării cu Serbia, în timp ce aceştia aşteaptă rezultatul apelului pentru cererile lor de azil. Centrele sunt deschise către Serbia, potrivit Reuters.
Comitetul Helsinki, un grup pentru drepturile omului, a afirmat în 17 august că a cerut CEDO, cu sediul în Strasbourg, să intervină în cazul a ceea ce a descris ca fiind un tratament “inuman” aplicat imigranţilor, la frontiera sudică a Ungariei.
Comitetul a precizat că Biroul Ungariei pentru Imigraţie şi Azil a refuzat să ofere mâncare imigranţilor aflaţi în cele două tabere pentru a-i descuraja să înainteze apeluri în instanţă şi să se întoarcă în Serbia.
CEDO, răspunzând la întrebări trimise pe e-mail de către Reuters, a afirmat că a cerut Ungariei să furnizeze mâncare solicitanţilor de azil – cel puţin în patru cazuri – în timpul şederii lor în centrele respective.
Comitetul Helsinki a susţinut joi seara, într-o declaraţie postată pe website-ul său, că toţi solicitanţii de azil aflaţi în centrele de tranzit au primit în cele din urmă mâncare.
„Astăzi... toţi solicitanţii de azil respinşi au primit mâncare. Aplaudăm schimbarea pozitivă în practica autorităţilor, însă fără schimbări legislative, solicitanţii de azil pot fi în continuare privaţi de mâncare în orice moment”, a declarat Comitetul.
Parlamentul Ungariei a adoptat în luna iunie legi care au incriminat furnizarea anumitor tipuri de ajutor imigranţilor ilegali. De asemenea, Budapesta a precizat că nu va accepta cereri pentru azil din partea imigranţilor care au sosit în Ungaria printr-o ţară pe care o consideră sigură în faţa persecuţiei sau a vătămărilor, sau unde este furnizat un nivel de protecţie adecvat.
În condiţiile în care toţi solicitanţii de azil vor să intre în Ungaria prin Serbia, care este considerată de guvernul ungar ca fiind o ţară sigură, cererile lor de azil pot fi acum respinse. Comisia Europeană a declarat că schimbările nu se conformează cu legea UE şi a lansat o procedură împotriva Ungariei.
Premierul ungar Viktor Orban este unul dintre cei mai puternici opozanţi ai politicii UE privind imigraţia.
Majoritatea imigranţilor care au ajuns în Ungaria s-au mutat în ţări europene vestice mai bogate. Dar Orban îi consideră pe imigranţi o ameninţare la adresa a ceea ce el numeşte civilizaţia creştină a Europei şi poziţia sa anti-imigraţie l-a ajutat să fie reales în alegerile din luna aprilie.
Biroul de Imigraţie nu a răspuns la întrebările trimise prin e-mail de către Reuters şi nu a fost clar imediat cât de multe persoane locuiesc în prezent în cele două centre de la graniţa Ungariei cu Serbia.
Chestionat în legătură cu această problemă, un purtător de cuvânt al guvernului ungar a afirmat că legea ţării susţine că imigranţii ale căror cereri de azil au fost respinse trebuie să plece din centrele de la graniţă.
