Centrul de Resurse Juridice: Moldova are doar beneficii în urma aderării la CEDO

Pentru ca moldovenii să se bucure de toate beneficiile oferite de CEDO, standardele ei trebuie aplicate fără rezerve iar judecătorii să se simtă pe deplin independenţi, afirmă experţii de la CRJM.
CEDO (Curtea Europeană pentru Drepturile Omului)
CEDO (Curtea Europeană pentru Drepturile Omului) (www.royaltv.ro)

Republica Moldova aniversează marţi 20 de ani de când a aderat la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Cu această ocazie, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) constată că în perioada respectivă legislaţia naţională a fost esenţial îmbunătăţită, dar totuşi ar mai exista şi restanţe serioase.

Potrivit analizei elaborate de experţii CRJM, datorită Convenţiei au fost înăsprite sancţiunile pentru tortură iar după aceasta, numărul plângerilor de maltratare a scăzut. A dispărut fenomenul de neachitare de către stat a sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătoreşti. A fost modificată legea şi au fost introduse garanţii pentru a preveni interceptarea abuzivă a comunicărilor şi arestărilor nejustificate. A apărut dreptul de a obţine compensaţii pentru procese tergiversate sau executarea îndelungată a hotărârilor judecătoreşti. Rusia a fost recunoscută responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Asociaţia de drepturile omului notează că doar datorită Convenţiei, R. Moldova are o legislaţie care protejează mai bine libertatea de exprimare. A fost anulată interdicţia pentru persoanele cu dublă cetăţenie de a deţine funcţii publice iar imunitatea şefului statului nu mai este absolută.

Cu toate acestea, R. Moldova mai are restanţe. În mod frecvent, hotărârile judecătoreşti nu sunt suficient de motivate, iar procesele judiciare sunt netransparente. Judecătorii nu se simt pe deplin independenţi. ”În pofida a peste 20 de condamnări la CEDO - arestul este utilizat prea des şi nejustificat. În 2016 au fost arestate la fel de multe persoane ca şi în 2009. În pofida a 30 de condamnări, condiţiile din penitenciarele ţării sunt la fel de proaste.”

CRJM a ţinut să atenţioneze şi asupra faptului că deşi numărul de plângeri pe cauzele de tortură şi rele tratamente în R. Moldova a scăzut, mai există maltratări şi decese suspicioase în locurile de detenţie. Chiar dacă legislaţia naţională a fost înăsprită, numărul solicitărilor de interceptare a convorbirilor a crescut de câteva ori, iar 98-99% din solicitări sunt admise de judecători.

”Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a adus cu sine multe lucruri bune şi nimic rău. Pentru a ne bucura de toate beneficiile oferite de Convenţie, standardele ei trebuie aplicate fără rezerve”, au conchis experţii de la CRJM.

La 12 septembrie 1997, R. Moldova a devenit parte la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi s-a angajat să respecte drepturile garantate de Convenţie recunoscând jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Prima hotărâre în privinţa Moldovei a fost pronunţată în 2001 pe cazul Mitropoliei Basarabiei. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat că refuzul de a înregistra un cult religios contravine dreptului la religie. Din 1997 până în prezent CEDO a primit peste 12500 de cereri îndreptate împotriva Moldovei pronunţând peste 350 de hotărâri în cauzele moldoveneşti iar în baza acestor decizii, R. Moldova a achitat compensaţii de peste 16 000 000 euro.