China avertizează preşedintele taiwanez să nu caute independenţa
Beijingul l-a avertizat pe noul preşedinte al Taiwanului să nu urmărească independenţa, susţinând că pacea va fi “imposibilă” dacă Tsai va încerca, prin politica sa, să se îndepărteze de China continentală.
Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen participă la ceremonia de inaugurare a mandatului ei în Taipei, 20 mai 2016. (Captură Foto)
“Dacă este urmărită independenţa, atunci va fi imposibil să avem pace şi stabilitate în Strâmtoarea Taiwanului”, a declarat vineri biroul chinez însărcinat cu probleme legate de Taiwan.
Avertismentul a avut loc la câteva ore după ce Tsai Ing-wen a depus jurământul ca noua preşedintă a insulei, după ce partidul său pro-independenţă a câştigat alegerile în luna ianuarie.
În discursul inaugural, Tsai a cerut Chinei să renunţe la “bagajul istoriei” şi să se implice într-un “dialog pozitiv”.
Tsai, prima femeie preşedinte a Taiwanului, a declarat mulţimii de susţinători la palatul prezidenţial din Taipei că guvernul ei va fi un “gardian neclintit al păcii” în relaţia cu Beijingul.
“Relaţiile din Strâmtoare au devenit o parte integrală a construirii păcii regionale şi a securităţii colective”, a precizat ea.
“Cele două părţi ale Strâmtorii trebuie să renunţe la bagajul istoriei şi să se implice într-un dialog pozitiv, pentru beneficiul oamenilor din ambele părţi”, a adăugat ea.
Predecesorul ei a fost Ma Ying-jeou, care timp de 8 ani a desfăşurat o politică prietenoasă la adresa Chinei. Ma şi omologul său chinez Xi Jinping au avut o întâlnire istorică în Singapore în noiembrie 2015.
China şi Taiwanul sunt separate de Strâmtoarea Taiwanului în vestul Oceanului Pacific.
Cele două state s-au separat politic după Războiul Civil Chinez din 1927-1950, după ce generalul naţionalist Chang-Kaishek, al căror trupe erau sleite de putere după conflictul cu Japonia, s-a retras pe insulă. De atunci nu au mai existat niciun fel de relaţii diplomatice oficiale între cele două ţări.
Momentan, Taiwanul, genocidul împotriva mişcării spirituale Falun Gong şi invadarea Tibetului sunt cele trei chestiuni despre care Partidul Comunist Chinez impune o tăcere absolută partenerilor externi.
China priveşte Taiwanul ca parte a teritoriului său, în timp ce insula consideră Beijingul o ameninţare, atitudine care a fost revigorată de la victoria electorală a partidului pro-independenţă DPP (Partidul Democratic Progresiv) al lui Tsai.
DPP a câştigat în luna ianuarie alegerile prezidenţiale şi legislative.
După victoria DPP, Beijingul a avertizat Taipeiul împotriva oricăror activităţi de susţinere a independenţei şi a precizat că doreşte să întărească contactul cu orice partid politic sau grup social care este “de acord că cele două părţi ale Strâmtorii aparţin unei singure Chine”.
În discursul ei, Tsai s-a referit la Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud, unde Beijingul şi vecinii săi sunt implicaţi în dispute teritoriale. China este mult mai agresivă în abordarea sa, construind mai multe insule artificiale în regiune, pe care ulterior le-a echipat cu piste de aterizare şi alte instalaţii ce pot fi folosite în scop militar. Evoluţia este intens criticată de SUA şi vecinii Chinei, care au acuzat Beijingul că doreşte să militarizeze regiunea.
Tsai a mai susţinut că Taiwanul ar trebui să pună capăt dependenţei sale de o “singură piaţă”, fără a menţiona însă nominal China.
