Chişinăul se preocupă de Uzina de la Râbniţa. Andrei Năstase: Filip, interesat de salvarea mafiei de pe cele două maluri ale Nistrului
Solicitarea lui Filip către autorităţile ucrainene privind „situaţia critică de la uzina metalurgică din Râbniţa, cel mai mare producător de metal din Republica Moldova”, este calificată de Năstase ca fiind „calea a patra” despre care a vorbit Plahotniuc înainte de alegerile parlamentare.
Andrei Năstase (Epoch Times România)
În timp ce datoria Republicii Moldova faţă de Gazpromul rusesc a depăşit deja 6,2 miliarde de dolari, bani pe care Moldova nu-i poate plăti întrucât sunt datoria Transnistriei, autorităţile de la Chişinău, în persoana premierului Pavel Filip, se îngrijorează de uzina metalurgică din Râbniţa, cerând autorităţilor ucrainene s-o scoată de sub sancţiuni. Solicitat să vină cu o reacţie în acest sens, Filip a evitat să răspundă la întrebările jurnaliştilor.
Uzina din Râbniţa este una dintre principalele întreprinderi din stânga Nistrului care aduce bani în bugetul auto-proclamatei republici nistrene. Doar în 2017 uzina a avut venituri de 217 milioane de dolari, mai ales că ea nu plăteşte la bugetul Republicii Moldova nici impozite şi nici taxe vamale, relatează Jurnal TV. În regiunea transnistreană doar holdingul Sheriff face mai mulţi bani decât uzina de la Râbniţa.
De menţionat ar fi faptul că şi firma Rochen, controlată de fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, a făcut afaceri cu Sheriff-ul condus de Victor Gusan, însă în luna mai 2018, cu aproape un an înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, atitudinea faţă de regimul separatist s-a schimbat, cel puţin oficial.
Potrivit sursei citate, Poroşenko a emis un decret prin care uzinei de la Râbniţa i-a fost impus regim de embargo pe un termen de 3 ani, motivând că multe dintre firmele exportatoare de fier vechi erau originare din regiunile Doneţk şi Lugansk controlate de forţele pro-ruse.
Totuşi, compania ucraineană „Ucrmet” a evitat embargoul şi a reuşit să exporte fier uzat la Râbniţa prin intermediari, pe teritoriul controlat de autorităţile de la Chişinău. În luna martie a acestui an, Petro Poroşenko a emis un nou decret prin care uzina metalurgică a fost scoasă de sub sancţiuni, iar în locul acesteia a fost introdusă o firmă din Chişinău, Novostal Prim.
Ulterior, premierul moldovean, Pavel Filip, a adresat o scrisoare omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, precum şi ex-preşedintelui Poroşenko, motivul solicitării fiind legat de „situaţia critică de la uzina metalurgică din Râbniţa, cel mai mare producător de metal din Republica Moldova”.
Mai mult decât atât, Filip a cerut Kievului scoaterea uzinei din Râbniţa de sub sancţiuni, reducerea cu 50 la sută a taxelor la export şi oprirea anchetei antidumping. Totodată, fostul lider de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk a declarat pentru RISE Moldova că uzina de la Râbniţa a scăpat de sancţiuni achitând taxe neoficiale atât la Kiev cât şi la Chişinău.
În opinia copreşedintelui Blocului ACUM Platforma DA şi PAS, Andrei Năstase, aceasta ar fi expresia exactă a ceea ce poate însemna „calea a patra” despre care a vorbit şi liderul PD, Vlad Plahotniuc, înainte de alegerile parlamentare.
„Iată în ce vrea să transforme Republica Moldova acest Plahotniuc împreună cu Dodon şi prietenii lor din Transnistria. Interesul lui Pavel Filip nu era în salvarea întreprinderii de la Râbniţa sau de la Chişinău, ci a mafiei de pe cele două maluri ale Nistrului”, a declarat Năstase în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.
La rândul său, corespondentul Deutsche Welle Moldova, Vitalie Călugăreanu, a menţionat că în urma unei vizite de câteva zile în regiunea separatistă, a observat că la uzina din Râbniţa „se lucrează la turaţii maxime”.
„Eu cred că la modul practic şi sincer în ultimii 20 de ani nu s-a lucrat deloc în sensul soluţionării conflictului transnistrean. Dacă ceea ce vedem astăzi ca acţiune pe care a întreprins-o Pavel Filip aduce în vreun fel beneficii economice RM atunci era de datoria dlui Filip în momentul în care a apărut această investigaţie să iasă public într-o conferinţă de presă şi să spună de ce a semnat acea hârtie. În condiţiile în care noi nu am văzut o reacţie oficială a premierului, evident că putem să presupunem orice”, a punctat Călugăreanu.
Mai mult decât atât, jurnalistul a subliniat că acest zid dintre cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului s-a îngroşat foarte mult în ultimele două decenii, anume din cauza faptului că anumite grupări mafiote au făcut şi fac în continuare afaceri cu bani de care oamenii simpli nici nu-şi pot imagina.
