Clădirile de patrimoniu în stare de colaps ar putea fi expropriate
Lăsate adesea intenţionat să se degradeze, pentru ca apoi, pe terenul degajat de dărâmături să se construiască imobile înalte şi scumpe, clădirile de patrimoniu lăsate în paragină ar putea fi expropriate.
Imobil , casă de patrimoniu situată pe strada Berzei din sectorul 1, demolată (Epoch Times România)
Clădirile de patrimoniu aflate în pragul colapsului ar putea fi expropriate pentru cauză de utilitate publică, aşa cum se întâmpla în cazul terenurilor pentru autostrăzi, a declarat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, într-un interviu acordat hotnews.ro.
În contextul în care numeroase clădiri monument istoric sunt lăsate în paragină, de multe ori intenţionat, pentru ca, după prăbuşirea lor, să se ridice uriaşe clădiri de birouri, noua prevedere menită să salveze bijuteriile arhitectonice ale acestei ţări ar putea fi integrată în noul Cod al patrimoniului.
Codul patrimoniului, pachet legislativ îndelung aşteptat de societatea civilă, ar urma să aducă sancţiuni mai mari, dar şi beneficii pentru proprietarii de monumente istorice. Documentul urmează să fie pus în dezbatere publică în luna aprilie şi aprobat de Guvern până la finalul lunii noiembrie, urmând să fie trimis apoi în Parlament.
Legea 422/2001, legea monumentelor istorice, prevede ca "în vederea salvării monumentelor de la distrugere şi degradare poate fi iniţiată exproprierea pe cauză de utilitate publică". Au existat iniţiative în acest sens, însă trebuie să menţionez că legislaţia în domeniu este incompletă şi nu s-a aplicat niciodată această măsură până acum. Ştiţi că am numit un grup de lucru care a început proiectul unui nou Cod al patrimoniului naţional; este un proiect complex al Ministerului Culturii, care angajează foarte mulţi specialişti şi care îşi propune să răspundă şi la acest punct, adică la sancţiunile pe care statul trebuie să le aplice în cazul în care constată că proprietarii de monumente istorice nu respectă obligaţia de patrimoniu pe care o au", a declarat Vlad Alexandrescu în interviul acordat hotnews.
Întrebat cum de cei care se fac vinovaţi de distrugerea patrimoniului nu au fost încă sancţionaţi deşi Legea 544/2001 prevede sancţiuni, ministrul a explicat că "din punct de vedere juridic există dificultăţi sau o interpretare neunitară în ceea ce priveşte legea actuală."
"Acesta este unul din motivele pentru care este necesară promovarea unui nou Cod al patrimoniului, ca să nu existe niciun fel de dificultate în aplicarea acestor sancţiuni. Pe de altă parte, în abordarea Ministerului Culturii, suntem foarte sensibili la faptul că trebuie şi un program de asistare şi încurajare a proprietarilor de imobile cu valoare istorică, ca ei să poată financiar, logistic şi administrativ să întreţină monumentul istoric. Este foarte important să nu îi privim pe proprietarii de monumente istorice doar ca pe nişte potenţiali infractori, în cea mai bună parte sunt oameni foarte onorabili, oameni care şi-au recuperat imobile, foarte multă vreme confiscate de stat, imobile de care ei au fost despărţiţi. Este vorba despre oameni în vârstă, de oameni care şi-au recuperat proprietatea şi a ajuns la ei printr-un proces istoric extrem de complex, care este istoria recentă a României. Este deci foarte important că acelaşi Cod al patrimoniului să reglementeze programe financiare şi un sistem fiscal de încurajare a conservării şi a punerii în valoare a monumentelor istorice", a declarat Alexandrescu.
Interviul cu Vlad Alexandrescu poate fi citit aici
