Colonel american susţine că Israelul atrage SUA în cel de-al treilea război mondial

Avigdor Lieberman.
Avigdor Lieberman. (Lior Mizrahi/Getty Images)

Israelul este în plin proces de împingere a Americii într-un război cu Iranul, care ar putea distruge ceea ce a mai rămas din Orientul Mijlociu şi ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial, a avertizat colonelul Lawrence Wilkerson, un fost şef de personal al fostului secretar de stat Colin Powell. Avertismentul a fost făcut în Washington în urmă cu aproximativ o săptămână, potrivit site-ului AntiMedia.

La conferinţa anuală de lobby pentru Israel, ce a avut loc la Clubul Naţional pentru Presă, sponsorizată de Washington Report on Middle East Affairs şi Institute for Research: Middle East Policy, Wilkerson a explicat că Israelul se îndreaptă către “o confruntare dură cu diverse puteri aliniate împotriva sa, o confruntare care va atrage în ea America şi care, poate, va pune capăt experimentului pe care îl reprezintă Israelul şi va provoca pagube ireparabile imperiului care a devenit America”.

Unul dintre principalii politicieni care caută războiul cu Iranul a fost identificat de Wilkerson în persoana lui Avigdor Lieberman, ministrul israelian al Apărării.

Wilkerson, care predă la diverse universităţi din Washington, a precizat: “Lieberman va vorbi în aprilie în New York City la conferinţa anuală a Jerusalem Post. Tema discursului său este, Noul Război cu Iranul. Este clar faptul că el se află în primul rând al campaniei de promovare a acestui război.

“Şi, în prezent, temerea mea pentru un astfel de război se concentrează cel mai mult pe Siria. După cum preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut recent: ‘Retorica curentă a SUA, Arabiei Saudite şi Israelului împinge regiunea către un conflict cu Iranul’”.

În ciuda denigrărilor continue ale premierului israelian Benjamin Netanyahu vizând Iranul – inclusiv susţinerea faptului că cel mai mare pericol cu care se confruntă statul evreu este Republica Islamică, ţară pe care o acuză de aţâţarea flăcărilor antisemitismului – Wilkerson a respins aceste acuzaţii folosind o logică simplă. El a afirmat:

“Această placă cu antisemitismul, bineînţeles, după cum am auzit astăzi, este întotdeauna arma preferată a politicienilor israelieni aflaţi sub presiune care o folosesc, în acest caz, împotriva unei ţări a cărei populaţii evreieşti – apropo, cea mai mare comunitate de evrei din Orientul Mijlociu în afara Turciei şi Israelului – trăieşte în Iran în condiţii de pace rezonabilă.

“Şi să nu uităm că aceste cuvinte au fost pronunţate de un bărbat care, după cum am aflat astăzi, face tot posibilul să expulzeze din Israel refugiaţii africani cu piele de culoare închisă ce provin în mare parte din Eritreea şi Sudan, deşi aceştia au venit [în Israel] ca refugiaţi legitimi”.

Wilkerson a menţionat ipocrizia lui Netanyahu şi a susţinătorilor săi în mai multe moduri. De exemplu, Wilkerson a făcut referire la discursul premierului israelian la Conferinţa de Securitate din München, când l-a provocat în mod direct pe ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, în timp ce ţinea în mână rămăşiţele unei drone care, aparent, ar fi fost doborâtă în spaţiul aerian al Israelului. Tel Aviv a declarat că drona a fost produsă de iranieni. Wilkerson a notat că, oficialul iranian a fost salvat de ministrul libanez al Apărării, care a precizat că are o dronă israeliană deasupra capului practic non-stop.

Mai mult, diverse organizaţii media mainstream şi unele guverne care beneficiază de pe urma firului narativ promovat de acestea acordă o atenţie minimă faptului că Israelul încalcă în mod regulat spaţiul aerian libanez cu avioanele sale sofisticate. Mai degrabă, Iranul este descris în mod constant ca o ameninţare majoră şi ca un stat ce violează dreptul internaţional.

Dar de ce există pericolul ca SUA să fie târâtă în acest război şi de ce Israelul are nevoie de ajutorul americanilor? Wilkerson explică:

“Cred că răspunsul este destul de clar de îndată ce dai la o parte păienjenişul care îl învăluie. Eu o numesc legitimitatea marii puterii. Şi exact acest lucru îl doresc Netanyahu şi Lieberman. De asemenea, este ceea ce doreşte şi Riadul care, cu noul rege-băiat Mohammed bin Salman, este acum un aliat al Israelului.

“Pe scurt, forţele militare israeliene ar putea apăra Israelul dar nu ar putea ataca Iranul. Nu cu succes, cel puţin. Şi dacă ar face acest lucru, [Israelul] ar fi condamnat pe plan internaţional şi astfel ar fi şi mai izolat decât este în prezent, poate într-o măsură devastatoare”.

Anul trecut, un general israelian de rang înalt însărcinat cu întocmirea politicii de apărare a ţării sale a recunoscut că Israelul nu poate înfrunta pe cont propriu armata Iranului, în cazul în care s-ar ajunge într-o zi în punctul unei confruntări militare directe, adăugând că Tel Aviv-ul va trebui să se bazeze pe ajutorul SUA.

Potrivit unui articol publicat de Politico, în timpul preşedintelui american Barack Obama, Israelul a prezentat o opţiune pentru o lovitură militară însă nu a folosit-o niciodată cu adevărat. Israelul a ştiut că eficienţa unei asemenea lovituri ar fi depins de abilitatea sa de a pune presiune pe administraţia SUA pentru ca Israelul să ia propriile măsuri suplimentare pentru a nu fi atras într-un război catastrofal cu Iranul, un război pentru care israelienii ar putea sau nu să fie pregătiţi.

Din articolul publicat de Politico: “[Israelienii] au ordonat forţelor de apărare ale Israelului şi serviciilor de informaţii să se pregătească pentru o operaţiune imensă: un atac aerian total în centrul Iranului. Au fost cheltuiţi aproximativ 2 miliarde de dolari pe pregătiri şi pentru ceea ce israelienii au considerat că va avea loc a doua zi după acel atac – un contraatac fie al avioanelor de luptă iraniene, fie al aliatului său libanez Hezbollah. Acesta din urmă ar putea folosi cele 50.000 de rachete pe care le-a depozitat (deşi, serviciile israeliene de informaţii au estimat că până acum numărul ar fi crescut la 100.000), sau ar putea activa celulele teroriste din străinătate, cu ajutorul serviciilor de informaţii iraniene, pentru a ataca Israelul sau ţinte evreieşti. [Hezbollah] a făcut exact acest lucru în 1992 şi 1994 când a răspuns atacurilor israeliene din Liban, aruncând în aer ambasada israeliană din Buenos Aires şi centrul comunitar evreiesc AMIA din acelaşi oraş, provocând un număr mare de victime în ambele atacuri”.

Planul israelian de atac în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari nu a fost pus niciodată în aplicare însă, potrivit Politico, premierul Netanyahu a continuat să îl folosească pentru a aplica presiune asupra guvernului american cu scopul de a-şi atinge obiectivul anti-iranian.

În fiecare zi, probabilitatea izbucnirii unui război între Israel şi Iran – care va implica în schimb SUA, care a jurat că va apăra Israelul în caz că va fi atacat de Iran – continuă să se apropie puţin câte puţin de realitate.