Complexul Energetic Oltenia, un caz de capturare a statului

Peste 3,3 milioane de euro aruncaţi pe fereastră pentru un proiect finanţat din bani publici care nu a mai fost niciodată implementat de Complexul Energetic Oltenia (CEO) la Turceni şi contracte în valoare de sute de mii de euro acordate preferenţial. Acestea sunt câteva subiecte abordate în raportul ”Corupţie instituţionalizată în a treia cea mai mare companie românească”.
Lansarea raportului Bankwatch ”Corupţie instituţionalizată în a treia cea mai mare companie românească”.
Lansarea raportului Bankwatch ”Corupţie instituţionalizată în a treia cea mai mare companie românească”. (Lucian Muntean)

Bazat în primul rând pe contractele suspecte semnate de actualul Complex Energetic Oltenia cu Casa de Avocatură Şova şi Asociaţii, raportul lansat marţi de Asociaţia Bankwatch România arată o consecvenţă a practicilor de captură a statului de-a lungul istoriei companiei. Aceasta a implicat figuri importante ale politicii româneşti precum Dan Şova şi Victor Ponta, parlamentari sau persoane din administraţia locală.

Complexul Energetic Oltenia, companie deţinută majoritar de statul român, urma sa primească un împrumut de 200 milioane euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în ciuda numeroaselor scandaluri de corupţie în care a fost implicat în ultimii 15 ani. ”BERD a acţionat în baza faptului că cel puţin până în 2013 nu a existat nicio condamnare definitivă. Toate dovezile prezentate de procurori şi de presa naţională au fost ignorate”, se arată în raportul Bankwatch.

Până la urmă banii publici europeni nu au mai ajuns la CEO după ce societatea civilă s-a opus acestui împrumut pentru că nu reducea impactul de mediu al termocentralei Turceni, ci-l amplifica.

”Este esenţial ca finanţatorii proiectelor mari de infrastructură să se informeze despre antecedentele companiilor înainte de a semna contracte cu ele, şi să le monitorizeze din acel moment”, a susţinut Alexandru Mustaţă, autorul raportului Bankwatch.

În opinia sa, asemenea cazuri de captură a statului ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru instituţiile financiare internaţionale precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Europeană de Investiţii. Transparenţa este responsabilitatea creditorului, dar şi a părţii împrumutate, astfel încât impactul social sau de mediu negativ să poată fi prevenit.

”BERD ar trebui să facă publice numele companiilor pe care le investighează, precum şi concluziile acestor investigaţii. Sumarul proiectului pentru Complexul Energetic Oltenia de pe site-ul băncii nu clarifică suficient motivele pentru care a fost anulat împrumutul”, se mai arată în raport.

La rândul ei, Otilia Nuţu, analistă în politici energetice la Expert Forum, a susţinut că ”nu tot ce e proastă guvernare este şi corupţie. Dosarele de corupţie privesc sume de câteva sute de mii - un milion de euro, dar costurile mai mari, cele ale proastei guvernări, sunt legate de distorsionarea pieţei”. Ea a arătat că odată ce România a intrat în UE, datoriile companiilor de stat nu mai pot fi şterse sau convertite în acţiuni pentru că sunt considerate ajutoare de stat sau subvenţii ilegale. Companii precum CE Oltenia sau Hunedoara au beneficiat de diverse forme de subvenţie ascunsă - legislaţie care le permitea accesul preferenţial la piaţă sau ajutoare din partea altor companii de stat. De exemplu, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică scumpă de la companii din sectorul termo şi a vândut ieftin.

Experta a subliniat că în 2013 a fost dată o hotărâre de guvern prin care se încălcau regulile de concurenţă, aceasta fiind cu dedicaţie pentru CE Oltenia şi Hunedoara, sub pretextul securităţii energetice. Acel HG oferea vânzare garantată de rezerve şi energie celor două companii, peste cei mai eficienţi din piaţă. Deşi HGul a invocat nevoia de asigurare a securităţii energetice, în legislaţie nu se precizează nicăieri cine este responsabil pentru securitatea energetică - de pildă cine ar răspunde în cazul unui blackout.

”Aceste societăţi sunt decapitalizate, cu costuri foarte mari în partea de operare, cu tot felul de contracte şi lucrări, în dauna unor investiţii care le-ar fi putut eficientiza activitatea. Au fost cumva nişte societăţi nu numai comerciale, ci şi sociale. Este singura companie din zona Gorjului”, a afirmat la rândul ei Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Raportul Bankwatch poate fi accesat aici.