Consiliului Superior al Magistraturii cere să numească trei dintre judecătorii CCR

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) propune, în vederea asigurării echilibrului celor trei puteri ale statului, ca trei judecători ai Curţii Constituţionale (CCR) să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM, nu de către Senat, care a refuzat arestarea lui Dan Şova.

Potrivit Mediafax, CSM a transmis, la sfârşitul lunii martie, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului mai multe propuneri de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României, una dintre acestea vizând modul în care sunt numiţi judecătorii CCR.

În prezent, Constituţia României prevede că din cei nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază însă că "pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului", este necesar ca trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM.

"În concordanţă cu rolul de garant al independenţei justiţiei pe care legea fundamentală l-a acordat Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv din perspectiva gestionării carierei magistraţilor, s-a apreciat că numirea a trei judecători la Curtea Constituţională din rândul magistraţilor de către Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă, în egală măsură, o garanţie a independenţei politice a celor ce urmează să fie numiţi", susţine CSM.

Această idee a fost avansată de CSM la finele lunii martie, după ce şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a refuzat să încuviinţeze cererea prin care DNA solicită arestarea fostului ministru Dan Şova, în condiţiile în care majoritatea senatorilor prezenţi în şedinţa de plen votaseră în favoarea arestării. Decizia lui Tăriceanu, bazată pe Regulamentul Senatului ale cărui prevederi erau contrare Constituţiei, a fost văzută de CSM drept un conflict între puterile statului, motiv pentru care a sesizat Curtea Constituţională.

Călin Popescu Tăriceanu a criticat dur iniţiativa CSM-lui de a sesiza Curtea constituţională şi a afirmat că astfel de sesizări nici n-ar trebui făcute şi că eventualele conflicte între puterile în stat trebuie tranşate la masa discuţiilor, nu la CCR.