Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, în şedinţa de marţi, că afirmaţiile publice făcute de şeful UDMR, Kelemen Hunor, referitoare la activitatea desfăşurată de magistraţi în instrumentarea şi soluţionarea unor cauze penale concrete "sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său", reiese dintr-un comunicat CSM remis redacţiei.
Inspecţia Judiciară a verificat declaraţiile făcute de Kelemen Hunor la Congresului UDMR din 17 aprilie, ca urmare a solicitării formulate de judecătorul Horatius Dumbravă, membru CSM.
Inspecţia Judiciară a apreciat că afirmaţiile lui Kelemen Hunor referitoare la dosarele penale în care au fost implicaţi fostul deputat Marko Attila Gabor şi fostul ministru Nagy Zsolt, "în sensul că măsurile procesuale dispuse şi hotărârile judecătoreşti pronunţate au fost nefondate şi nelegale - inducând ideea că magistraţii au acţionat în mod arbitrar, la comandă politică, cu încălcarea obligaţiei de imparţialitate, cauzele penale fiind soluţionate prin condamnarea unor persoane nevinovate - sunt de natură a submina încrederea publicului în imparţialitatea şi integritatea magistraţilor în general şi aduc atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său."
"Având în vedere modul de exprimare, cadrul în care au fost lansate afirmaţiile, referirea la cauze penale concrete, calitatea domnului Kelemen Hunor - de reprezentant al puterii legislative şi preşedinte al unui partid politic - dar şi preluarea afirmaţiilor în presă internă şi cea din Ungaria, s-a apreciat că acestea au produs un impact negativ asupra sistemului judiciar şi a credibilităţii autorităţii judecătoreşti. Mai mult, unele afirmaţii au vizat dosare aflate în curs de soluţionare, creându-se astfel o presiune asupra magistraţilor implicaţi în soluţionarea acestora", se precizează în comunicatul CSM.
Plenul Consiliului a apreciat că afirmaţiile negative cu privire la activitatea desfăşurată de procurori şi judecători în instrumentarea şi soluţionarea unor cauze penale concrete, nu ar trebui emise în spaţiul public, acestea încadrându-se în situaţia în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat constant că se impune restrângerea libertăţii de exprimare, în scopul de a asigura autoritatea şi imparţialitatea sistemului judiciar.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.