Cu referendumul elen la uşă, FMI avertizează în privinţa deficitului financiar imens al Atenei

Fondul Monetar Internaţional a lansat joi un avertisment puternic în privinţa imensului gol financiar pe care îl înfruntă Grecia, în condiţiile în care alegătorii furioşi şi nesiguri se pregătesc pentru un referendum care ar putea decide viitorul ţării lor în Europa, sustine Reuters.

La câteva zile după ce Grecia a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale către FMI, Fondul – care face parte din troika creditorilor internaţionali alături de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană – a declarat că Atena are nevoie de o sumă suplimentară de 50 de miliarde de euro în următorii trei ani, incluzând 36 de miliarde din partea partenerilor săi europeni, pentru a supravieţui. În plus, mai susţine Fondul, Grecia are nevoie de o reducere semnificativă a datoriei sale externe.

Evaluarea, inclusă într-un document provizoriu al celui mai recent raport FMI privind sustenabilitatea datoriei, subliniază amploarea problemelor cu care se confruntă Atena, indiferent de rezultatul referendumului de duminică asupra propunerilor oferite luna trecută de creditorii săi.

Respingerea de către premierul Alexis Tsipras a ceea ce el numeşte “un şantaj” din partea creditorilor UE şi a FMI, care cer reducerea cheltuielilor bugetare şi creşterea taxelor, a înfuriat partenerii Greciei într-o aşa măsură încât nu există nicio speranţă de reconciliere înaintea votului de duminică.

În condiţiile în care băncile sunt închise pentru cea de-a patra zi consecutiv iar controalele de capital sunt încă în vigoare, viitorul guvernului elen de stânga depinde de rezultatul votului, în special în contextul în care alegătorii sunt divizaţi între revolta faţă de creditori şi dispreţul pentru proprii lor lideri politici.

Duminică, poporul grec va trebui să decidă asupra unei chestiuni pe care guvernul lor nu a fost capabil să o rezolve în ultimele luni de negocieri dure cu partenerii lor europeni.

“Le cerem să voteze cu ochii deschişi şi să se gândească bine la toate consecinţele unui vot NU, care ar putea forţa Grecia să iasă din zona euro”, a declarat premierul francez Manuel Valls pe marginile unui summit economic în Lyon.

Comentariul său reflectă temerile multor lideri politici din zona euro că o ieşire a Greciei va schimba natura unei uniuni monetare vechi de 15 ani care se dorea a fi greu de distrus.

În ceea ce îl priveşte pe Tsipras, dacă alegătorii susţin un plan de salvare financiară pe care el l-a respins, atunci guvernul său va cădea probabil, urmând să aibă loc noi alegeri în luna septembrie.

Coaliţia guvernamentală se clatină deja, deoarece mai mulţi deputaţi din gruparea de dreapta Grecii Independenţi, partenerii lor juniori la guvernare, au ales să susţină votul DA la referendum.

Tsipras şi ministrul său de Finanţe Yanis Varoufakis rămân convinşi că Atena poate negocia termeni mai buni, incluzând o reducere a datoriei, dacă cetăţenii greci aleg să respingă condiţiile impuse de ultima ofertă a creditorilor. Dar ambii au semnalat că vor demisiona dacă elenii aleg programul de salvare financiară.

Singurul sondaj complet ce a fost publicat de la anunţarea referendumului a indicat un puternic vot NU, dar această atitudine a început să se schimbe după anunţul că băncile vor fi închise.

Pentru greci, imaginea băncilor închise şi cozile lungi de pensionari care vor să îşi încaseze banii a fost un şoc puternic şi le-a adus aminte de potenţialul cost al eliminării ţării lor din zona euro, simbolul apartenenţei Greciei de Europa modernă.

Guvernul lui Tsipras a venit la putere în luna ianuarie promiţând că va proteja pensionarii, iar o mare parte a disputei cu creditorii internaţionali a fost provocată de refuzul premierului de a accepta reducerile de pensii impuse de troikă.

În condiţiile în care şomajul a depăşit 25% iar şomajul în rândul tineretului este de peste 50%, cauza pensionarilor, care ar putea fi singură sursă de venit în numeroase familii, este foarte sensibilă.

În încercarea de a linişti alegătorii, ministrul de stat Nikos Pappas, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Tsipras, a negat speculaţiile că guvernul va impune o taxă asupra depozitelor bancare, arată Reuters.

Agenţia de rating Fitch a declarat că cele mai mari patru bănci ale ţării au eşuat deja şi ar fi intrat în incapacitate de plată dacă nu se impuneau controalele de capital.

Dacă Banca Centrală Europeană nu va ridica, în cadrul următoarei sale întâlniri de luni, plafonul asupra fondurilor de urgenţă pe care le oferă Greciei, vor exista mici şanse ca băncile elene să îşi deschidă uşile prea curând.

Analiza FMI a sugerat că, până şi în cazul celor mai optimiste presupuneri, economia greacă va rămâne doar cu puţin deasupra suprafeţei de plutire mulţi ani de acum încolo şi că Atena va fi nevoită să îşi convingă partenerii europeni să ofere o mână de ajutor.

Împrumuturile făcute de Europa “vor trebui să fie extinse semnificativ” şi Grecia va avea nevoie de credite concesionale suplimentare, a mai susţinut FMI.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.