Cum a ajuns Statul Islamic să destabilizeze şi Libia



Grupurile extremiste încearcă să captureze resursele petroliere din Libia.
Grupurile extremiste încearcă să captureze resursele petroliere din Libia. (Captură Foto)

Grupul islamist radical care a ocupat teritorii extinse în estul Siriei şi nordul şi vestul Irakului a ajuns să terorizeze şi Libia, prin francize teroriste locale, profitând de haosul şi vidul de putere din ţară. Executarea celor 21 de creştini egipteni a dus la lovituri aeriene ale Egiptului împotriva afiliaţilor Statului Islamic din Libia, dar nici acestea nu rezolvă problema, ba dimpotrivă o acutizează.

Libia este cel mai bun exemplu, alături de Yemen, de eşec al Primăverii Arabe. După înlăturarea dictaturii lui Gaddafi în 2011 de către rebelii sprijiniţi de coaliţia occidentală din aer în virtutea dreptului de a proteja, noile autorităţi libiene n-au reuşit să restabilească securitatea şi să dezarmeze cele nu mai puţin de 500 de miliţii diferite. Acestea n-au putut fi integrate într-o armata naţională, ci au continuat să opereze pe cont propriu, neţinând cont de nicio autoritate centrală. Strategia de a încerca să-i integrezi pe luptători în viaţa civilă dându-le bani, fără a investi în educaţie şi locuri de muncă, s-a dovedit o eroare.

Mai mult, Libia a ajuns să aibă două parlamente, două guverne şi două armate angrenate într-o luptă sângeroasă pentru putere. Generalul Khalifa Haftar, susţinut de Egipt şi Emiratele Arabe Unite care apără guvernul legitim aflat în oraşul Tobruk, luptă împotriva coaliţiei islamiste ”Zori libieni” de la Tripoli, susţinută de Turcia şi Qatar, care nu a acceptat înfrângerea în alegerile din 2014 şi a înlăturat Parlamentul nou ales. Acest război politico-militar are efecte însă şi în plan economic, producţia de petrol scăzând de la 1,6 miliarde de barili pe zi la sub 500.000.

Obiectivele teroriştilor

Un asemenea stat eşuat este un teren perfect de extindere pentru Statul Islamic, care a profitat de un context similar pentru a cuceri teritorii importante în Siria. Gruparea are tot interesul ca războiul civil din Libia să continue şi încearcă să profite de diviziunile tribale aşa cum a făcut şi în Irak, atrăgându-i de partea ei pe sunniţii oprimaţi de guvernul central şiit.

Statul Islamic alimentează acest război al tuturor împotriva tuturor, dorind să arate că ambele părţi sunt incapabile de a asigura securitatea şi stabilitatea pe care o doresc libienii. Cu un picior în Libia, gruparea teroristă poate pune mâna pe resurse mari de petrol – deja a atacat mai multe terminale -, poate ameninţa direct Europa de sud şi destabiliza Africa de Nord, colaborând cu Boko Haram din Nigeria şi islamiştii din Mali. Gruparea teroristă din Nigeria i-a jurat recent credinţă şi supunere autoprocalmatului calif Abu Bakr al-Baghdadi.

Deocamdată jihadiştii şi-au stabilit ca bază în Libia chiar oraşul natal al lui Gaddafi, Sirte, unde au preluat controlul asupra unor staţii de radio şi TV, instituţii publice şi terminale petroliere. Ţara este folosită deja ca un safe haven pentru antrenarea luptătorilor jihadişti care urmează să fie trimişi în Siria sau Irak şi conform planurilor anunţate de terorişti în decembrie ar urma sa fie împărţită în trei provincii – în est, vest şi sud.

Wolfram Lacher, cercetător la think-tank-ul german Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP), specializat pe Libia, explică într-un interviu acordat revistei Spiegel că ”Derna, Benghazi şi Sirte au fost întotdeauna fiefuri ale jihadiştilor locali, care acum pot să profite de haosul creat şi de lipsa structurilor de stat care să li se opună pentru a se extinde. Mulţi libieni au plecat în Siria pentru a lupta alături de Statul Islamic şi apoi s-au întors acasă”.

Expertul consideră că uciderea celor 21 de creştini egipteni la Sirte de către afiliaţii ISIL vizează internaţionalizarea conflictului din Libia şi sporeşte şansele grupării de a obţine noi recruţi din ţară şi din regiune.

Atragerea Egiptului în războiul civil

Un asemenea stat eşuat este un teren perfect de extindere pentru Statul Islamic. Gruparea are tot interesul ca războiul civil din Libia să continue şi încearcă să profite de diviziunile tribale aşa cum a făcut şi în Irak.

Raidurile aeriene egiptene împotriva bazelor ISIL din oraşul libian Derna vin şi ele în sprijinul obiectivului teroriştilor de a destabiliza şi mai mult ţara şi de a atrage noua putere de la Cairo într-un război care s-o slăbească şi să facă şi Egiptul vulnerabil la infiltrarea ISIL.

În opinia lui Lacher, aceste atacuri vor avea chiar un efect contrar pentru că în cadrul operaţiunii au fost ucişi şi civili nevinovaţi şi ele riscă să submineze eforturile internaţionale de mediere a unei păci între cele două părţi implicate în războiul civil libian. Expertul consideră că terorismul din Libia nu poate fi combătut decât prin eliminarea polarizării societăţii prin formarea unui singur guvern unitar, prin respectarea embargoului impus exportului de arme către această ţară de către statele din regiune şi dezarmarea miliţiilor.

Cum acţionează gruparea

Statul Islamic a dat prima lovitură în Libia pe 27 ianuarie la Tripoli, ucigând 9 oameni într-un atac asupra celui mai mare hotel. Apoi a urmat un atac cu maşină capcană în oraşul Qubbah din est, în care au murit 42 de oameni.

Potrivit revistei americane ”Foreign Policy”, gruparea nu controlează în prezent decât oraşul Nawfaliyah şi Sirte, fiind alungată de alţi jihadişti afiliaţi Al-Qaeda din Derna, dar continuă să atragă recruţi. Numărul luptătorilor IS din Libia a crescut de la 550 în vara lui 2014 la 3.000 în prezent. Statul Islamic urmăreşte şi fragmentarea coaliţiei islamiste Dawn care controlează capitala, fapt demonstrat şi de atentatul terorist de la hotelul din Tripoli.

De partea cealaltă, atât generalul Haftar, cât şi coaliţia islamistă Zori libieni încearcă să profite de Statul Islamic, prezentându-se ca singura forţă moderată capabilă să-i facă faţă, cu scopul de a obţine sprijin militar extern. Deocamdată însă cele două părţi sunt prea ocupate cu lupta lor pentru putere pentru a acţiona militar împotriva teroriştilor.

Acest joc periculos se poate însă întoarce împotriva lor. Vechiul proverb ”când doi se bat, al treilea câştigă” se potriveşte şi aici foarte bine. Este exact modul în care Statul Islamic a reuşit să destabilizeze şi Libia.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.