Cum a eşuat planul lui Merkel privind contingentele de refugiaţi

Angela Merkel a propus ca ţările UE să primească contingente de refugiaţi, relocaţi din Turcia. După două săptămâni de negocieri, planul cancelarului german a eşuat pentru că niciun stat nu vrea să participe.

 Cancelarul german, Angela Merkel.
Cancelarul german, Angela Merkel. (Captură Foto)

Supărată pe esticii care s-au opus şi primirii refugiaţilor relocaţi din Grecia şi Italia, în baza cotelor obligatorii, Angela Merkel avea planuri mari de a construi înainte de Consiliul European de Iarnă de săptămâna aceasta o coaliţie a ţărilor dispuse să preia contingente de refugiaţi din Turcia. Merkel a încercat să formeze o alianţă cu liderii unor ţări precum Suedia, Finlanda, Austria, Olanda, Luxemburg, Belgia şi Grecia. Ea urmărea ca Europa să-şi împartă 400.000 refugiaţi din Turcia pe baza unei scheme voluntare de relocare, potrivit Politico.eu.

Ideea era să se degreveze taberele de refugiaţi din Turcia şi să se asigure o migraţie ordonată şi controlată, în timp, iar fugarii să nu mai aleagă rute periculoase pe mare spre Europa.

Merkel a încercat să includă ideea contingentelor în declaraţia finală a summitului UE-Turcia de acum două săptămâni, dar n-a reuşit să se impună. Acordul dintre Turcia şi UE prevede ca prima să împiedice noile valuri de refugiaţi să ajungă în Europa, iar în schimb europenii să aloce 3 miliarde pentru îmbunătăţirea condiţiilor din taberele turceşti, să avanseze procesul de liberalizare a vizelor pentru turci şi să accelereze negocierile de aderare la UE.

Planul privind contingentele de refugiaţi este pe cale să eşueze. Chiar Franţa, aliatul principal al Germaniei în UE, a anunţat vinerea trecută tranşant că pe lângă relocarea celor 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, care deja a fost decisă, nu va mai prelua alţii. Parisul a respins chiar şi o schemă voluntară, ceea ce poate fi explicat şi prin ascensiunea Frontului Naţional, care chiar dacă a pierdut în turul al doilea al alegerilor regionale, a obţinut un scor istoric.

Mai mult, Suedia, un alt partener loial al Germaniei în criza refugiaţilor, a cerut între timp să i se scadă cota de refugiaţi, în loc să se arate dispusă să mai preia alţii noi.

Chiar Franţa, aliatul principal al Germaniei în UE, a anunţat vinerea trecută tranşant că pe lângă relocarea celor 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia,deja decisă, nu va mai prelua alţi refugiaţi.

Alte state membre UE au atenţionat că deocamdată nici relocarea celor 160.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia, care a fost decisă în ciuda opoziţiei esticilor, nu funcţionează, doar 400 de refugiaţi fiind împărţiţi până acum între ţări. ”Ar trebui mai întâi să implementăm ceea ce deja am convenit, înainte de a ne angaja să facem mai mult”, a declarat ministrul de Externe luxemburghez Jean Asselborn.

În schimb, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat făcând aluzie la estici că ”dacă unele ţări europene blochează orice soluţie la criza refugiaţilor, atunci are sens să lucrezi doar cu cele care arată bunăvoinţă”.

Reamintim că Slovacia a atacat decizia introducerii cotelor obligatorii de refugiaţi la Curtea Europeană de Justiţie şi a votat alături de Cehia, Ungaria şi România împotriva acesteia.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe