"Cum am nimerit în nămolul ăsta?" - Andrei Pleşu, despre absurdul vremurilor pe care le trăim
Recentele întâmplări de pe scena politică românească, unele dintre ele frizând grotescul, îl fac pe Pleşu să-şi pună întrebarea cum de s-a ajuns să trăim într-un "nămol" în care nu mai contează cine sunt băieţii buni şi cei răi, toţi protagoniştii fiind părtaşii "aceluiaşi dans macabru".
Andrei Pleşu (Florin Chiriă)
"Dincolo de petrecerile de sezon, trăite de români mai mult în stilul „1 Mai” şi „23 August”, decît în reculegere pascală, ne putem întreba, privind în jur, nu numai "cum petrecem?", nu numai „peste ce vrem să trecem, cînd ne prăvălim în aburii chefului?”, ci şi "prin ce trecem?" Eu unul contemplu scena publică (guvern, opoziţie, parlament, ziare) cu sentimentul că trecem printr-o chermeză de prost gust", scrie pe blogurile Adevărul filozoful Andrei Pleşu, enumerând câteva scene care-l îndreptăţesc să aibă un astfel de sentiment.
"1. Anul acesta, în Vinerea Mare, "vestea cea bună” a fost prinderea misteriosului Ghiţă. A fost "ştirea" prin excelenţă, comentată de toată lumea. Cum a ajuns băiatul ăsta mediocru, inexpresiv, să răstoarne, cu făcăleţul "dezvăluirilor" sale, întreaga protipendadă a politicii autohtone? Dacă sînt false, atunci de ce ne ocupăm de ele cu atîta foc? Dacă sînt adevărate, atunci am fost şi sîntem pe mîna unor neisprăviţi lacomi, a unor şmecheraşi obraznici, pentru care ţara nu e decît o şansă de carierism ieftin şi un inventar de resurse, tocmai bun de delapidat. Ni se vorbeşte despre întîlniri „secrete”, la şpriţuri, între diferite „organe”, ni se spune că Gabriel Oprea ar fi fost drogat (!) de George Maior, că la cutare reuniune conspirativă din ajunul unei campanii electorale "s-a mîncat timp de două ore, două ore şi jumătate". Cum am nimerit în nămolul ăsta? Nici nu mai contează care sînt "băieţii buni" şi care "băieţii răi". Toţi sînt părtaşii aceluiaşi dans macabru, ai aceleiaşi farse.
2. Gabriel Oprea, alt "erou" al zilei, povesteşte, destins, în faţa magistraţilor, că în 2008, de frica crizei, a decis să-şi scoată din bancă milionul de euro pe care îl deţinea. Cum adică un milion de euro? Câştigaţi cînd şi cum? Dar dl Dragnea de unde a scos purcoiul de bani de care a avut nevoie ca să-şi facă un pălăţel la Alexandria? Iar acum, de Sf. Paşti, cum îşi permite, cu atîta lejeritate, să-şi petreacă zilele de vacanţă prin îndepărtate ţări exotice? Cîti români îşi pot permite aşa ceva?
3. Am trăit să văd şi asta: un subiect cu potenţial tragic ("Balena Albastră") devine un vesel ceai dansant pentru două zburdalnice blonde: Carmen Dan (ministru de Interne!) şi Gabriela Firea (primar al Capitalei!). În vizită la o şcoală, dînsele se zbenguie tovărăşeşte, în timp ce un cîntăreţ năimit să facă atmosferă intonează o partitură provocatoare despre „fete rele care vor na-na”. Ce drăguţ! Prin fîţîiala „implicată” a celor două doamne, răul a fost cu siguranţă extirpat de la rădăcină", sunt o parte dintre "scenele" enumerate de Pleşu în articolul ce poate fi citit aici
