Danileţ face ordine în presă. S-a terminat cu pozele „compromiţătoare” făcute de paparazzi

Hotărâri remarcabile. Fotografiile din viaţa privată a unei persoane nu mai pot fi difuzate fără acordul său, chiar dacă este vorba despre o figură publică surprinsă într-un loc public, a decis, în mod definitiv, Curtea de Apel Bucureşti, într-o cauză care îl viza pe judecătorul Cristi Danileţ.
Cristi Danileţ
Cristi Danileţ (Eugen Horoiu/Epoch Times)

În urmă cu câţiva ani, în presă au apărut poze cu judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, alături de o minoră, iar în materialul scris se sugera că cei doi ar fi avut o relaţie nepotrivită. Era vorba de fapt despre fiica lui, fapt ce l-a determinat pe magistrat să tranşeze problema în instanţă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, că nu pot fi difuzate fotografii din viaţa privată a unei persoane, fără acordul său, chiar dacă aceasta este o figură publică şi este surprinsă într-un loc public, a anunţat marţi, pe blogul personal, judecătorul Cristi Danileţ, membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

"Acum patru ani era publicat într-un ziar tipărit şi pe un site un articol de presă insidios care mă privea: erau prezentate mai multe fotografii ale mele (făcute de "paparazzi") mergând pe stradă alături de o persoană de sex feminin, ea având chipul blurat, fotografii însoţite de un text ce sugera că aş fi avut o relaţie nepotrivită cu acea persoană. Era vorba de fiica mea...

Am dat în judecată societatea comercială care edita ziarul şi editorul coordonator al ziarului afirmând că: persoana care mă însoţea este una dintre fiicele mele (acest aspect fiind cunoscut de jurnalist la data publicării ziarului) şi că fotografiile au fost publicate fără acceptul meu (eu afirmând în mod expres jurnalistului că nu sunt de acord cu publicarea). Discuţia juridică a vizat dreptul presei de a publica fotografii cu o persoană publică aflată într-un loc public, care însă nu ţin de activitatea sa profesională, ci relevă aspecte de viaţă privată", a explicat Cristi Danileţ.

Judecătorul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 10 para. 1 din CEDO: "Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie (…)", ale art. 30 alin. 6 din Constituţia României: "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine" şi ale art. 74 lit.f din Codul Civil: "(…) pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză".

Procesul s-a desfăşurat în perioada aprilie 2014-iunie 2016 la Tribunalul Bucureşti şi apoi la Curtea de Apel Bucureşti, iar Danileţ a avut câştig de cauză în ambele instanţe: prima instanţă a stabilit ca fiind ilegală publicarea şi difuzarea fotografiilor întrucât ţineau de viaţa de familie, iar a doua instanţă a fost de acord şi, în plus, a obligat pârâţii la plata unei sume de bani cu titlu de daune morale.

Judecătorul intenţionează să folosească suma de bani primită cu titlu de daune morale în proiectul EDUIURIS de educaţie juridică pentru adolescenţi, pe care vrea să îi înveţe inclusiv care sunt limitele libertăţii de exprimare şi cum trebuie respectată viaţa privată, intimă şi de familie a oricărei persoane.

"Această hotărâre judecătorească (...) este menită să consolideze o jurisprudenţă absolut necesară la noi, care se subsumează conceptului de privacy insuficient cunoscut şi aplicat în România: cât timp este vorba de viaţa sa particulară, cea intimă sau cea de familie, omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii celorlalţi, doar el fiind cel care poate decide asupra modalităţilor de folosire a informaţiilor care îl privesc sau a imaginilor cu el, aceasta fiind valabil atât cât este într-un loc privat, cât şi atunci când se află într-un loc public (stradă, local etc)", a explicat Cristi Danileţ.