De ce ezită creditorii să mai salveze Grecia

Tragedia greacă s-a transformat într-un teatru al absurdului desăvârşit. La numai o săptămână de la referendumul în care 61% dintre greci au respins pachetul de reforme al creditorilor, ascultând îndemnul lui Alexis Tsipras, acesta a făcut o voltă de 180 de grade şi a reuşit să-l treacă prin Parlament, iar acum aşteaptă al treilea bailout din partea troicii şi a statelor europene. Mai multe ţări precum Lituania şi Letonia, care au trecut prin măsuri dure de austeritate în timpul crizei, cât şi Germania şi Finlanda, din motive politice, ar putea respinge însă un nou bailout şi ştergerea parţială a datoriei.

Cacealmaua premierului Tsipras s-a terminat în ceasul al 12-lea când acesta a realizat că prăbuşirea ţării într-un faliment dezordonat şi ieşirea din zona euro vor implica costuri mai mari decât nerespectarea promisiunilor populiste şi nerealiste făcute electoratului anti-austeritate înainte de alegeri. Cu băncile închise deja de două săptămâni, cu pensionarii stând la cozi la bancomate, ceasul ticăie nemilos pentru Atena, care mai are doar câteva zile la dispoziţie până la prăbuşirea definitivă în haos. Ca un adevărat kamikaze, liderul Syriza a virat în ultimul moment pentru a împiedica catastrofa, declarându-se de acord cu toate propunere creditorilor, numai să elibereze cele 85 de miliarde de euro fără de care ţara să nu ar mai putea fi salvată.

Să nu uităm că Tsipras s-a jucat de-a ”Uite bailout-ul, nu e bailout-ul” până în ultima clipă, deşi ştia foarte bine că fără banii UE ţara sa va intra în faliment şi va trebui să părăsească eurozonă. A uzat de toate tertipurile – de la aruncarea vinei pentru situaţia dezastruoasă a economiei pe duşmani externi, la diabolizarea creditorilor pe care i-a numit terorişti şi până la farsa cu referendumul prin care a vrut să forţeze mâna acestora să accepte o ştergere a datoriilor şi acordarea de bani fără reforme. Evident însă că n-a făcut decât să-i irite pe liderii europeni, iar după ce NU-ul a triumfat la referendum, poziţia sa de negociere nu a fost întărită aşa cum spera. Dimpotrivă, mai multe ţări se opun acum chiar şi unui nou bailout, d-apoi ştergerii parţiale a datoriei Greciei.

Strategia lui Tsipras a eşuat lamentabil, iar ultimele săptămâni au confirmat că Syriza, gruparea de stângişti, marxişti, troţkişti etc, a orchestrat o mare farsă de când a venit la putere. Toate promisiunile sale s-au dovedit populiste şi nefezabile şi mai grav această formaţiune n-a făcut decât să dea brânciul decisiv Greciei spre prăpastie. Tsipras, Varoufakis şi tovarăşii lor au jucat până în ultima clipă albă-neagra cu ţara, cu o maximă iresponsabilitate. Teoretic Tsipras şi-a pierdut în prezent majoritatea parlamentară, dat fiind că 10 din cei 149 de parlamentari Syriza au votat împotriva aprobării pachetului de reforme sau s-au abţinut, iar alţi 7 n-au participat la vot. El a avut însă şi voturile opoziţiei care a susţinut reformele propuse de creditori, aşa cum anunţase în urmă cu ceva timp. Prin urmare, premierul kamikaze încă n-a scăpat de ce se temea – opoziţia din propriile rânduri, cât şi decontarea furiei electoratului anti-austeritate care acum se simte înşelat, sedus şi abandonat. După votul din Parlament, 8.000 de oameni au ieşit pe străzile Atenei pentru a-i cere lui Tsipras să respecte decizia poporului de la referendum. Până la urmă, liderul Syriza i-a minţit pe greci şi când le-a promis că va rupe toate memorandumurile cu UE şi va pune capăt austerităţii, deşi era clar că n-o va putea face, aşa cum i-a minţit şi pe creditori că va face reforme.

În ultimul moment, el şi ministrul de Finanţe au prezentat un pachet de austeritate şi de reforme care cuprinde inclusiv subiectele declarate tabuu până acum precum mărirea TVA şi creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani până în 2022. Instituţiile europene au reacţionat pozitiv, dar oare mai au liderii europeni încredere că Tsipras îşi va ţine cuvântul şi nu va tărăgăna reformele şine die, luând banii pentru a-şi asigură rămânerea la putere?

Diviziuni între creditori

În mod ciudat, teatrul absurd jucat de Tsipras şi Varoufakis în roluri de kamikaze este prezent şi în tabăra creditorilor. Acolo şefa FMI, Christine Lagarde, a cerut o restructurare a datoriei Greciei, pe motiv că aceasta este nesustenabilă. Asta nu înseamnă ştergerea parţială a datoriei, aşa cum recomanda iniţial chiar un raport al Fondului, ci extinderea termenelor de plată şi scăderea dobânzilor, deci amânarea plăţii cu câţiva ani în care economia să aibă timp să-şi revină. Potrivit lui Lagarde, pe lângă măsurile de reformă şi austeritate, acest pas ar fi inevitabil pentru a face datoria sustenabilă. Absurdul este că Grecia deja a intrat în default pentru rata de 1,5 miliarde de euro pe care n-a plătit-o către FMI, astfel încât Fondul nu mai are voie teoretic să acorde noi ajutoare financiare Atenei, dar cancelarul Angela Merkel insistă ca FMI să fie implicat într-un eventual al treilea bailout. De ce este absurd? Pentru că Fondul cere tocmai ceea ce cancelarul german respinge categoric, restructurarea datoriei greceşti. Iar FMI spune că restructurarea datoriei greceşti este singura soluţie, dar nu poate şi nu vrea să renunţe la suma împrumutată Atenei.

Scriam recent că Merkel nu poate decide un al treilea bailout şi cu atât mai puţin o restructurare a datoriei greceşti fără aprobarea Bundestagului şi că tot mai multe voci din propriul ei partid se opun şi cer Grexitul. Explicam în acest articol şi de ce varianta ieşirii Greciei din zona euro este mai confortabilă pentru ea. Dar nu doar Germania este împotriva unui nou bailout pentru Grecia, ci şi ţări mici precum cele baltice, Slovenia şi Slovacia, care au trecut prin măsuri drastice de austeritate în timpul crizei şi nu mai vor să plătească pentru Grecia. ”Am primit promisiuni că vom primi propuneri de reformă azi, dar pentru Grecia azi înseamnă întotdeauna mâine, ceea ce în Europa nu se mai poate”, declara spătămâna trecută Dalia Grybauskaite, preşedinta Lituaniei, vizibil iritată de jocul Syriza, care se prezentase cu un nou ministru de finanţe, cu câteva schiţe, fără propuneri concrete, la summit.

Tsipras nu va scăpa prea uşor de emoţiile Grexitului deoarece creditorii numiţi guverne ale statelor membre nu pot să finanţeze la nesfârşit pe banii popoarelor lor o piesă proastă de teatru absurd. Creditorii vor garanţii concrete că Tsipras nu-i va duce iar cu preşul privind reformele.

Toate aceste state ex-sovietice est-europene au făcut reforme dureroase în sectorul public, s-au luptat cu şomajul, dar prin eforturi au reuşit să-şi reclădească economiile. În Letonia şi alte ţări salariile au fost tăiate cu 40%, zeci de mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, iar cheltuielile sociale au fost puternic reduse. Cu alte cuvinte, aceste state au ştiut să îndure şi să scape de criză prin reforme. Cu sacrificii mari din partea populaţiei, ele şi-au redus datoriile şi şi-au echilibrat bugetele, iar şomajul a scăzut. Ca membre ale zonei euro, aceste ţări ar urma sa plătească din nou pentru Grecia, o ţară unde salariile sunt aproape de două ori mai mari decât în Letonia. Premierul slovac Robert Fico a susţinut recent că nu le poate explica compatrioţilor săi de ce trebuie să plătească pentru pensionarii greci, care au pensii duble.

Prin urmare, Tsipras nu va scăpa prea uşor de emoţiile Grexitului deoarece creditorii numiţi guverne ale statelor membre nu pot să finanţeze la nesfârşit pe banii popoarelor lor o piesă proastă de teatru absurd. Creditorii vor garanţii concrete că Tsipras nu-i va duce iar cu preşul privind reformele. ”Am văzut un referendum în care o majoritate clară s-a pronunţat împotriva condiţiilor (creditorilor). Acum vedem exact opusul. Cu siguranţă nu ne putem încrede în promisiuni. Va trebui să vedem un program implementat pas cu pas”, spunea recent ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.

”Avem nevoie de angajamente clare, de condiţii clare şi de dovezi că aceste condiţii vor fi implementate”, spunea la rândul său ministrul finlandez de Finanţe Alexander Stubb. E adevărat că poziţia Finlandei de opoziţie faţă de bailout poate fi explicată şi prin faptul că partidul eurosceptic Adevăraţii Finlandezi, al doilea din Parlament, a ameninţat că va prăbuşi guvernul dacă acesta acceptă noi ajutoare pentru Grecia. Mai mult, Finlanda este una dintre ţările unde un eventual nou pachet de asistenţă financiară pentru Grecia va trebui trecut prin Parlament, ca şi în Germania.

Lucrurile nu sunt simple nici în tabăra creditorilor, dar prin jocurile sale nesăbuite cu viitorul ţării, Syriza şi Tsipras n-au făcut decât să genereze o criză majore de încredere şi să-i enerveze pe creditori. Liderii europeni şi mai ales populaţiile din unele ţări s-au săturat de teatrul absurd al Syrizei şi nu mai vor să plătească pentru această farsă. Poţi să-i condamni?

Citiţi şi: Dilema lui Merkel: încă un bailout sau Grexit?

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.