Din Siria până în China, Cisco construieşte sisteme de supraveghere pe net

.
. (Photos.com)

Ca şi alţi "giganţi de comunicaţii" din industria pe care o conduce, Cisco Systems face afaceri atât cu guvernele cât şi cu entităţile private din întreaga lume. Nu-şi alege clienţii - care sunt inclusiv regimuri dintre cele mai represive din lume. Nu este nici prea transparent cu modul în care îşi livrează produsele şi serviciile - de multe ori reţele, sisteme, de ultimă oră, extrem de sofisticate, "soluţii", după cum le descrie Cisco – ţărilor unde astfel de tehnologii pot, şi de cele mai multe ori sunt, folosite pentru represiune.

În decembrie 2013 CBS News a publicat un articol care citează "două surse care cunosc îndeaproape situaţia internetului sirian". Fiecare sursă a susţinut în mod independent că regimul Assad folosea echipamente vândute de gigantul Cisco pentru a efectua monitoriza tot ce mişca pe netul sirian".

Conform declaraţiilor celor două surse, autorităţile siriene pot folosi tehnologia de "inspecţie a pachetelor IP, ce poate fi folosită pentru a filtra şi a monitoriza chiar şi comunicaţiile criptate" cu ajutorul tehnologiei furnizate de Cisco.

Cisco a fost extrem de laconică când reporterii au cerut luări de poziţie, spunând doar că a încheiat "câteva vânzări" în Siria, refuzând să informeze complet despre activităţile sale. Cu toate acestea, Cisco reuşeşte să prospere în Siria. Potrivit mesajelor din 2007 obţinute de Wikileaks, când o companie siriano-greacă a lansat programe de dezvoltare de reţea în Siria, a trebuit să ceară accesul de la Cisco.

Profitabil în China

Cazurile de mai sus sunt foarte asemănătoare cu istoricul colaborării dintre Cisco şi regimul comunist chinez, care a atras mai multe proteste civile, ba chiar şi nişte procese.

Cel mai recent pe 21 martie, la pledoaria susţinută într-un proces – Doe împotriva Cisco (California, Tribunalul Districtului de Nord ), reclamanţii au arătat, folosind chiar prezentări PowerPoint şi documente ale Cisco, că sub conducerea directă a sediului central din San José al companiei, gigantul de internet a construit soluţii personalizate - "Scutul de Aur" - care ajutau regimul comunist chinez să urmărească şi persecute aderenţii mişcării spirituale Falun Gong.

Sistemul a fost, de asemenea, adaptat pentru a asigura conexiunea la centrele de detenţie specializate, unde Beijing-ul îi trimitea pe aderenţii Falun Gong (conduse de birourile de securitate speciale, precum Biroul 610, care se ocupă numai cu mişcarea Falun Gong).

În cele din urmă, Scutul de Aur a trebuit să fie special conceput pentru colectarea şi furnizarea, către ofiţeri chinezi, de informaţii precise, necesare pentru aplicarea tehnicilor psihologice de tortură (cum ar fi ademenirea, ameninţări specifice şi sesiuni personale de spălare pe creier, de multe ori implicând de asemenea tortură fizică) .

În aceeaşi şedinţă a Tribunalului, avocatul lui Cisco a respins acuzaţiile că San José ar vinde vreun design special sau alte servicii personalizate Chinei, sau într-adevăr orice altceva în afară de "produse generice". Cu alte cuvinte nimic special. În esenţă, tactica abordată a mai fost folosită de Cisco atunci când a fost chemată în faţa Congresului SUA, în 2006, şi apoi din nou în 2008, fiind învinuită de complicitate la supravegherea internă şi comiterea de abuzuri împotriva dizidenţilor chinezi.

Această linie politic corectă - "produse generice", "câteva vânzări" te face să te întrebi cum a obţinut Cisco un asemenea succes în cele mai represive regimuri din lume, dacă a vândut numai soluţii "generice", pe care le oferă oricum toată lumea.

Ryan Mitchell este un avocat al Human Rights Law Foundation (www.hrlf.net).