”Am întâlnit oameni care după 48 de ore au ieşit şocaţi din închisoare deoarece condiţiile sunt inacceptabile. Sunt condiţii insuportabile pentru o societate civilizată”, a declarat astăzi preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în cadrul conferinţei internaţionale ”Justice in Communist and post-communist Regimes”, organizată de IICCMER şi Fundaţia Konrad Adenauer la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.
Fostul deţinut politic a rememorat vremea studenţiei sale la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, de unde a fost exmatriculat în 1949 pentru că a făcut o lucrarea la drept penal despre asasinatul politic chiar în anul în care se instaurase pedeapsa cu moartea pentru delictele politice.
”Până în 1949 Facultatea de Drept a fost o citadelă de rezistenţă la politizarea învăţământului şi societăţii româneşti. Rând pe rând profesorii cei mai buni Vintilă Dongoroz, Alexandru Văllimărescu, Gruia şi alţii au fost îndepărtaţi, iar Lucreţiu Pătrăşcanu, profesor de economie politică, a fost executat de proprii săi tovarăşii de partid”, a susţinut Zamfirescu, care a povestit cum a fost exmatriculat şi de la Facultatea de Istorie din Bucureşti şi de la cea de Drept de la Cluj, terminându-şi până la urmă studiile la Bucureşti în 1973.
Istoricul a reamintit că în România au fost instituite tribunale ale MAI, cu complete de judecată formate din ofiţeri de securitate, în care doar avocaţii erau civili, el însuşi fiind judecat de un astfel de tribunal.
Pe de altă parte, el a pus întrebarea retorică dacă tranziţia s-a terminat în România. ”Sunt lucruri ciudate într-o lume democratică în care România s-a integrat. Mai sunt instituţii care şchioapătă la noi, printre care şi instituţiile judiciare. Se mai ţine cont de clasicele izvoare de drept - cutuma, doctrina, jurisprudenţa? Jurisprudenţa nu este instituţionalizată. Astăzi o instanţă judecă cumva la Bucureşti o speţă, iar în Baia Mare sau Cluj altă instanţă într-un caz similar dă o soluţie total diferită”, a precizat Zamfirescu.
Este fals că procurorii sunt independenţi. Ei aparţin de fapt puterii executive, nu celei judecătoreşti, potrivit actualei Constituţii, pentru că sunt subordonaţi Ministrului Justiţiei.
În opinia sa, şi în privinţa separaţiei puterilor în stat există neclarităţi în România deoarece ”este fals că procurorii sunt independenţi. Ei aparţin de fapt puterii executive, nu celei judecătoreşti, potrivit actualei Constituţii, pentru că sunt subordonaţi ministrului Justiţiei, care este numit politic şi este parte din executiv”.
”Este Ministerul Public o altă putere în stat? Sunt lucruri care ar trebui precizate şi clarificate. E nevoie de mai multă claritate şi transparenţă”, a concluzionat reprezentantul IICCMER.