Directorul Agerpres se plânge ambasadelor: Agenţia va deveni un birou de presă al Partidului

Un proiect de lege avansat de actualul ministru al Culturii deschide calea subordonării politice a agenţiei naţionale de presă, a tras un semnal de alarmă directorul instituţiei, care a solicitat sprijinul ambasadelor străine pentru a bloca iniţiativa.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Directorul Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, Alexandru Ion Giboi, se plânge ambasadelor de la Bucureşti că actuala putere a demarat un plan de politizare a instituţiei pe care o reprezintă.

Un proiect de lege iniţiat de cinci senatori, în frunte cu actualul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, pe vremea când era şef al Comisiei pentru Cultură din Senat, permite majorităţii parlamentare să-l "execute" direct pe directorul Agerpres.

În scrisoarea sa deschisă adresată ambasadelor, directorul Agerpres - fost şef al biroului de presă al PSD, numit politic în 2013 de fostul premier Victor Ponta - se plânge că "unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopţii pentru acte împotriva democraţiei".

În opinia lui, "modernizarea" Agerpres propusă de Romaşcanu presupune de fapt transformarea instituţiei "mai degrabă într-un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenţie naţională de presă modernă şi funcţională".

Merită menţionat că, recent, Agerpres a intrat în coliziune cu Puterea. Ministerul Apărării a acuzat agenţia de presă că ar fi preluat eronat o declaraţie a lui Mihai Fifor despre Schengenul militar, contex în care ar urma să fie sesizată Comisia pentru Cultură şi Media din cadrul Senatului. În replică, Agerpres a explicat că agenţia nu este de vină în acest caz, sursa ştirii fiind înregistrarea video a discursului în limba engleză al lui Fifor, tradus în limba română de un traducător oficial. (Detalii despre scandal aici)

Scrisoarea directorului Agerpres

"Excelenţa Voastră, Doamnă/Domnule Ambasador,

Între democraţie şi autoritarism sunt doar câţiva paşi, iar aceştia sunt rapizi. Iar când aceşti paşi sunt parcurşi în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes şi ritmul schimbării în rău pot fi uriaşe. În timpul celor mai mari proteste de la Revoluţia Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era 'noaptea ca hoţii'. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste, dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopţii pentru acte împotriva democraţiei. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societăţii româneşti: AGERPRES este doar începutul instituţional.

Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăţi. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităţilor companiilor media. Concedierile pe măsură ce lichidităţile au scăzut, polarizarea politică, reţelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare — toate astea, precum şi altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească. În acelaşi timp, educaţia de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă, mulţi distribuind ştiri false pe internet, nerealizând impactul acţiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către 'ştiri uşoare', facilitând apariţia manipulării.

În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de ştiri profesional şi imparţial oferit de către mass-media publică naţională din România este de importanţă maximă. Atâta vreme cât statul finanţează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conţinut de calitate consumatorilor de media, cu mai puţină consideraţie pentru succese imediate de rating şi mai multă consideraţie pentru evoluţia pozitivă pe termen lung, planificată, atât a mass-mediei, cât şi a publicului.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepţia televiziunii publice şi a radioului. Aceasta este singura legătură pe care Agenţia o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienţi şi parteneri atât în sectorul public cât şi privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversaţional — Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/)—, unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie), investiţii în tehnologie, noua echipă de producţie video, noul concept de expoziţie foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapidă a arhivei fotografice AGERPRES — toate acestea înseamnă un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins înainte în Agenţie. Cifrele financiare şi cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agenţiei au crescut cu 5% în 2016, comparativ cu 2015, iar, până acum, se pare că vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie până în septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel puţin o dată, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate şi stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificării strategice.

În acest context, cinci senatori s-au gândit să 'modernizeze' AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenţii. Însă un semnal de alarmă a fost tras când 'modernizarea' a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de către directorul AGERPRES, de către Sindicatul Român al Jurnaliştilor mediasind, de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă şi ActiveWatch, nu i-au descurajat pe iniţiatori. O declaraţie publică a principalului iniţiator al proiectului de lege, Lucian Romaşcanu, actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a 'moderniza' AGERPRES, şi, alături de TVR şi SRR, transformarea mass-mediei publice în 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român'. O organizaţie nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înţeleasă. Mai mult decât atât, bunul simţ dictează ca organizaţia ce va fi modernizată să fie consultată înainte ca modificările să fie făcute. În final, o organizaţie nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile. În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenţie naţională de presă modernă şi funcţională.

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este în momentul de faţă condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepţia preşedintelui, sunt angajaţi prin concurs de către Agenţie, fără imixtiune politică. Procedura de numire şi demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcţionare actuală a AGERPRES.

În forma actuală, legea limitează influenţa politică asupra Agenţiei la numirea unui director general de către Prim Ministrul în funcţie, o numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului să demită directorul general AGERPRES după cum găsesc de cuviinţă factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menţionează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.

Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuţie. Însă, iniţiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Iniţiatorul legii ar fi trebuit să invite toţi factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniştilor sunt ignorate.

Declaraţia ministrului Lucian Romaşcanu, din care rezultă că directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greşită. O mai mare atenţie asupra instituţiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituţia României, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi: 'Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.' Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar ca ministrul să propună modificarea Constituţiei, pentru a fi 'modernizată' după placul său.

Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparaţie a situaţiilor şi legilor de funcţionare a celor trei organizaţii publice de media este un ţel constructiv, ci mai degrabă distructiv. Şaptesprezece din cei nouăsprezece preşedinţi ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTV), din 1989 până în prezent, au fost schimbaţi înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romaşcanu, consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul. Vreau să menţionez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch şi Mediasind, a cerut, ani la rând, modificarea legislaţiei SRTV şi SRR, în sensul slăbirii controlului politic, exact prin înlăturarea posibilităţii 'picării' raportului anual la discreţia Parlamentului.

În concluzie, în calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat şi consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR şi AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organizaţii profesionale, nu politice. Dar că acestea să reprezinte 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român' în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizaţii media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice. Şi, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituţii media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, şi probabil mai înţelept din punct de vedere politic, să începem prin aducerea egalităţii în drepturile angajaţilor, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Încă o dată, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluţiei AGERPRES, bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi menţin angajamentul faţă de misiunea mea de a proteja adevărul şi de a oferi informaţii publice de calitate."