Discuţiile pentru bailout reluate în Atena. Elenii cer reducerea datoriei

Discuţiile pe tema reformelor în sectoarele energiei şi muncii, a reducerii pensiilor şi a creşterii impozitului pe venit au fost extinse pe mai multe luni, în principal din cauza neînţelegerilor dintre creditorii UE şi Fondul Monetar Internaţional pe tema obiectivelor fiscale.

Atena şi creditorii săi au ajuns la un acord preliminar în această lună în Malta privind elementele cheie ale reformelor pentru a produce economii de 2% din PIB-ul Greciei.

Premierul grec Alexis Tsipras, care se va confrunta cu alegeri naţionale în 2019 şi a cărui popularitate este în scădere, a declarat că ţara sa va legifera măsurile suplimentare urmărite de creditori, adăugând că punerea lor în aplicare este condiţionată de o reducere suplimentară a datoriei elene.

Tsipras a adăugat că un guvern suveran are dreptul să se retragă dintr-un acord dacă interlocutorii săi nu îl respectă.

Grecia doreşte să închie evaluarea programului de salvare financiară (bailout) cât mai curând posibil pentru a fi inclusă în programul de relaxare cantitativă al Băncii Centrale Europene şi întoarcerea pe pieţele de obligaţiuni.

Tsipras a declarat că întoarcerea pe pieţe ar trebui să fie “sustenabilă” şi nu doar un caz singular, pentru a ajuta ţara să iasă din criză până în 2018, când expiră cel de-al treilea bailout.

El a adăugat că Grecia urmăreşte să obţină un acord până în 22 mai, când miniştrii de finanţe din zona euro vor discuta problema datoriei elene.

Discuţiile de marţi, ce au avut loc la un hotel central din Atena, s-au concentrat pe reformele din domeniul energiei şi pe un fond de privatizare.

Finalizarea evaluării progresului făcut de Grecia va debloca fondurile de care are nevoie Atena pentru a rambursa împrumuturi scadente în luna iulie.