Emisiile încetinesc schimbările climatice: norii formaţi din gazele de eşapament răcesc Pământul cu aproximativ 1,5°C

În condiţiile potrivite, emisiile navelor formează nori pe lungimi de sute de kilometri. În ansamblul lor, ei contribuie la răcirea Pământului.
 
În condiţiile potrivite, emisiile navelor formează nori pe lungimi de sute de kilometri. În ansamblul lor, ei contribuie la răcirea Pământului.   (Foto: NASA)

Fără emisiile din combustibilii fosili, pământul ar fi cu 1,5 grade Celsius mai cald. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Washington după doisprezece ani de observare a norilor de pe una dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim. Norii care se formează din cauza particulelor de gaze de evacuare sunt mai strălucitori şi, prin urmare, reflectă mai mult lumina soarelui decât norii cu vapori de apă puri.

O navă de transport containere lasă pe cer o urmă de nori albi, care poate zăbovi ore întregi în aer. Această linie îngroşată nu este compusă numai din gaze de eşapament. Din cauza microparticulelor pe care le conţine, ea are proprietatea de a induce transformări în structura norilor. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au măsurat pentru prima dată efectele acestui fenomen după mulţi ani de la apariţie, la nivel regional.

Bazându-se pe date obţinute de la sateliţi, cercetătorii au ajuns la concluzia că navele pot modifica într-adevăr norii. Norii suplimentari reduc iradierea solară în apropierea rutei de transport cu aproximativ 2 Watt/m2, contribuind astfel la răcirea planetei.

Rezultatul implică faptul, că toate formele de poluare industrială dau naştere la nori. La nivel mondial, astfel este blocată cca. 1 Watt/m2din energia solară la suprafaţa pământului. Aceasta contrabalansează din cei aprox. 3 Watt/m2 care sunt acumulaţi din cauza gazelor cu efect de seră. Bazându-se pe aceste date, studiul publicat de Uniunea Americană de Geofizică estimează efectul de răcire, ridicându-se la „aproape o treime din încălzirea actuală datorată gazelor cu efect de seră.”

Emisiile produc nori cu o structură mai fină

În modele climatice mondiale, cu şi fără emisii de sulf din transportul maritim, „prin modificările induse în norii-model rezultă un efect de răcire relativ mare generat de transportul maritim”, a spus autorul principal Michael Diamond, doctorand în ştiinţa atmosferei. „Datorită variabilităţii naturale, a fost dificil să recunoaştem acest efect în observaţiile efectuate în lumea reală.”

Diamond îşi bazează cercertările pe observaţii făcute între anii 2003 – 2015. Primăvara din emisfera australă este anotimpul cel mai înnorat. Pe aici trece ruta navală dintre Europa şi Africa de Sud. Navele maritime care merg din Europa în Asia care nu circulă prin Canalul de Suez folosesc de asemenea această rută.

Cele mai mici particule de eşapament rezultate din arderea combustibililor fosili devin centre de condensare pentru vaporii de apă. O cantitate mare de particule de sulfaţi sau de alte particule în aer are ca rezultat generarea de nori cu stropi mai fini, în comparaţie cu norii formaţi din stropi de apă pură. Astfel, norii devin mai luminoşi şi reflectă mai multă lumină solară.

Cercetările anterioare ale acestui efect se concentrează pe locurile în care vântul suflă transversal pe ruta navelor maritime. Astfel, s-a putut compara zona „curată” de pe partea navei expusă vântului cu zona „poluată” de pe partea navei neexpusă vântului. Noul studiu explorează o zonă anterior exclusă: un loc, în care vântul suflă de-a lungul coridorului de navigaţie şi unde concentrează poluarea pe acest sector mic.

Studiul analizează proprietăţile norilor timp de 12 ani din perspectiva zborului păsărilor. Sateliţii NASA au fotografiat pe de o parte norii şi pe de alta au estimat cantitatea de lumină solară reflectată la marginea atmosferei.

Fără „norii generaţi din industrie” temperatura ar fi cu 1,5° C mai ridicată

„Diferenţa din interiorul rutei de navigaţie este destul de mică, astfel încât avem nevoie de şase ani de colectare de date pentru a confirma că este reală”, a afirmat co-autoarea, doctorand în statistică şi directoare Hannah. „Dacă ar apărea, totuşi, această mică modificare la scară globală, atunci aceasta ar fi suficientă pentru a influenţa temperaturile globale.”

Având în vedere efectele emisiilor navelor asupra iradierii solare, următorul pas a fost determinarea luminozităţii globale a norilor. O comparaţie cu zonele apropiate, nepoluate, a fost în cele din urmă posibilă.

Norii de nivel jos, formaţi ca urmare a emisiilor, au blocat la nivel global aproximativ 1 Watt/m2. Asta înseamnă că fără efectul de răcire a „norilor generaţi din industrie”, pământul s-ar fi putut încălzi cu cca. 1,5 oC. Cu alte cuvinte, renunţarea hotărâtă la combustibilii fosili poate duce pe termen mediu la o încălzire suplimentară. În acelaşi timp, rezultatele indică faptul, că strategiile de încetinire ale încălzirii, cum ar fi presărarea de particule de sare, pot avea efect. Studiul mai implică şi faptul că a durat ani întregi până ce un posibil efect a devenit observabil. „Ceea ce nu ne spune acest studiu, este dacă această idee este una bună”, afirmă Diamond.