Fenomen astronomic rar: Tranzitul planetei Mercur luni, 11 noiembrie

Mercur se va “plimba” prin faţa Soarelui, luni 11 noiembrie, pentru a patra oară în acest secol şi va dura timp de cinci ore şi jumătate.

În România, tranzitul lui Mercur va putea fi văzut parţial, începând cu ora 14:35 şi până la apusul Soarelui, în jurul orei 17:00. La Bucureşti, fenomenul va putea fi urmărit între orele 14:35 şi 16:53. Timişoara este oraşul din România unde trecerea lui Mercur prin faţa Soarelui va putea fi admirată cel mai mult, în intervalul orar 14:35 - 17:09.

Însă nu vă uitaţi direct în Soare în timpul fenomenului care are loc între orele 14:35 - 17:09. Pentru a putea privi discul solar trebuie neapărat să folosiţi filtre de protecţie similare celor utilizate în timpul eclipselor solare. Dacă vă uitaţi în Soare fără filtre speciale pentru eclipsă puteţi orbi instantaneu sau ochii dumneavoastră vor suferi daune iremediabile, potrivit descopera.ro.

Tranzitul planetei va fi transmis integral şi în direct de la observatoarele IAC din Roque de Los Muchachos şi El Teide, potrivit unui comunicat de presă al Institutului de Astrofizică al Insulelor Canare (IAC), între 12:36 şi 18:04 (ora locală).

Reprezentare artistică a tranzitului planetei Mercur (Institutul de Astrofizică al Insulelor Canare)

IAC vă invită să urmăriţi transmisia de la Telescopul Gregor Solar (Teide Observatory), cel mai mare telescop solar din Europa, operat de KIS (Leibniz Institute for Solar Physics, Germania), şi de Telescopul Suedez (SST) al Observatorului Roque de Los Muchachos (Garafía), operat de ISF (Institute for Solar Physics, Suedia). Acesta indică faptul că va fi transmis şi de Telescopul Nazionale Galileo (TNG) şi de la Observatorul Roque de los Muchachos (ORM).

Institutul de Astrofizică al Insulelor Canare oferă posibilitatea urmăririi fenomenului prin canalul YouTube IAC, Videos del IAC.

De asemenea, iniţiativa europeană EELabs, prin canalul sky-live.tv, va transmite în direct tot tranzitul planetei Mercur şi va explica în detaliu fenomenul în colaborare cu canalul ştiinţific QuantumFracture, începând cu ora locală 12:30.

Tranzitele planetelor Venus şi Mercur „sunt mai rare decât eclipsele de Soare şi de Lună. În medie, vor exista 13 tranzite ale lui Mercur într-un secol, în lunile mai sau noiembrie. Ultimul tranzit al lui Venus a fost în iunie 2012. Tranzitul lui Mercur a avut loc în anii 2003, 2006 şi 2016, iar următorul va fi în 2032", relatează publicaţia Canaria Ahora.

IAC subliniază că „puţini cititori ai acestui articol ar fi văzut Mercur, o planetă foarte mică. Ganymede, una dintre cele patru luni din jurul lui Jupiter, şi Titan, cea mai mare a lui Saturn, sunt mai vechi decât Mercur. O putem vedea strălucind cu ochiul liber ca o stea la răsărit sau la apus, întotdeauna aproape de Soare, deoarece orbita sa este destul de aproape de steaua noastră. Este o planetă extremă şi ciudată, unde Soarele poate răsări de două ori în aceeaşi zi sau unde temperatura suprafeţei sale poate varia între 450 şi -170 grade Celsius".

IAC notează că „datorită dimensiunilor mici şi a perioadei mari până la inventarea telescopului, tranzitul planetei Mercur a fost imposibil de observat până acum”. Primele observaţii au fost efectuate „cu telescopul de către Galileo Galilei în secolul al XVII-lea”.

Johannes Kepler a prezis că un tranzit al planetei Mercur va avea loc pe 7 noiembrie 1631. Luând în considerare această informaţie, Pierre Gassendi - fizician, matematician şi astronom francez - a fost primul care a observat „plimbarea” planetei prin faţa Soarelui”.

Tranzitul planetei Mercur 2019

În timpul tranzitului putem evidenţia cinci momente cheie. Primul, când discul planetei atinge discul luminos al soarelui (primul contact); al doilea, după ce s-a terminat intrarea. Perioada dintre ele este ceea ce numim intrare. Al treilea ar fi la mijloc, unde distanţa dintre planetă şi centrul Soarelui este minimă. În mod analog cu intrarea, dar în ordine inversă, se face ieşirea, perioada cuprinsă între contactul interior al marginii planetei cu marginea discului Soarelui până la dispariţia sa.

“Tranzitele în Sistemul Solar sunt fenomene neobişnuite în astronomie. În cazul în care cel al planetei Mercur pare rar, de fapt cel mai rar este al planetei Venus, care nu va tranzita Soarele până în 2117, cu inconvenientul suplimentar de a nu se putea observa din Insulele Canare, deoarece va apărea în timpul nopţii (va putea fi observat din cealaltă jumătate a planetei )”, afirmă astrofizicainul Alfred Rosenberg.

Tranzitele sunt mai la modă ca niciodată

"Având în vedere că galaxia noastră este formată din sute de miliarde de stele", notează comunicatul IAC, "este doar o chestiune de timp (pe lângă instrumente super-puternice şi precise ) să ajungem să le observe. În ultimii ani, au fost descoperite mii de exoplanete, planete care se învârt în jurul altor stele. Dintre acestea, astăzi, 2.965 de planete au fost detectate prin metoda de tranzit, dintre care 482 fac parte din mai multe sisteme planetare. Din măsurarea precisă a scăderii luminozităţii (curba luminii) în mod repetat putem determina perioada orbitală, dimensiunea planetei şi alte valori care ne permit să cunoaştem masa, volumul (densitatea) şi parametrii orbitali etc., care, la rândul lor, ne permit să stabilim poziţia acelei planete. Ceva care semăna cu science-fiction acum câteva decenii astăzi devine o realitate: în fiecare zi dedvine tot mai posibil să găsim o planetă 'geamănă' a Terreei”.