Fostul şef al GCHQ avertizează în privinţa atacurilor cibernetice ruseşti
Fostul şef al serviciului britanic de spionaj (GCHQ) Robert Hanningan a declarat că operaţiunile [cibernetice] susţinute de Kremlin provoacă haos şi că s-ar putea să fie nevoie de o “retaliere cibernetică” pentru a opri Moscova.
Robert Hanningan, fostul şef al serviciului britanic de spionaj GCHQ. (Getty Images)
De asemenea, el a avertizat că teroriştii folosesc servicii puternice de criptare care nu ar putea fi contracarate de noile legi.
Miniştri şi şefi ai serviciilor de spionaj au avertizat anterior în privinţa modului în care operaţiunile cibernetice ruseşti vizează alegerile şi instituţiile politice din Occident.
Hannigan a declarat pentru BBC: “Există haos în spaţiul cibernetic care provine din Rusia, de pe urma activităţii statului".
“Este bine să se discute despre acest lucru. Îmbunătăţirea sistemelor noastre de apărare este, în mod evident, cu adevărat importană."
“Dar, în cele din urmă, oamenii vor trebui să răspundă în ceea ce priveşte activitatea statului rus şi să arate că aceasta este inacceptabilă”, a mai afirmat acesta.
Întrebat cum ar putea fi făcut acest lucru, el a precizat: “Nu trebuie realizat printr-un răspuns cibernetic, dar s-ar putea ca acel răspuns să fie necesar la un moment dat în viitor. Ar putea fi sancţiuni sau alte măsuri, doar pentru a stabili câteva linii roşii şi pentru a transmite mesajul că acest comportament este inacceptabil”.
În context, Rusia a negat că a orchestrat atacuri cibernetice pentru a submina alegerile sau partidele politice din SUA, Franţa sau Germania.
De asemenea, Hannigan a avertizat că noile legi sunt doar o “unealtă neascuţită” pentru contracararea teroriştilor care folosesc servicii de mesagerie criptată precum WhatsApp sau Telegram.
El a precizat că serviciile de criptare vor rămâne în picioare şi guvernele trebuie să găsească modalităţi de a colabora cu firmele şi companii hi-tech pentru a aborda şi rezolva problema.
El a mai afirmat că se opune construirii de aşa-zise “uşi lăturalnice” în aplicaţii, adăugând că abordarea este “dificilă din punct de vedere tehnic” şi că nu va funcţiona.
