Franţa susţine rebelii sirieni şi riscă un război cu Turcia

Un luptător al Forţelor Democratice Siriene stă de pază pe acoperişul unei clădiri din Raqqa, Siria, 20 octombrie 2017.
Un luptător al Forţelor Democratice Siriene stă de pază pe acoperişul unei clădiri din Raqqa, Siria, 20 octombrie 2017. (Bulent Kilic/AFP/Getty Images)

Surprinzătorul anunţ făcut recent de preşedintele Donald Trump, că vrea să retragă forţele militare americane din Siria “foarte curând” şi că îi va lăsa pe alţii “să se ocupe de situaţie”, ar putea să spună mai multe despre ceea ce va urma decât ceea ce vrea mass media mainstream să promoveze.

Faptul că Trump i-ar putea lăsa pe alţii “să se ocupe de situaţie” ar putea părea că se referă la jucători regionali şi susţinători proeminenţi precum Rusia şi Iran, care au ghidat cursul conflictului sirian înspre o victorie aproape sigură a guvernului preşedintelui Bashar al-Assad.

Dar dacă, de fapt, Trump lasă calea deschisă unei alte puteri occidentale să încerce să abordeze situaţia din Siria pe cont propriu, se întreabă TheAntiMedia.org.

Potrivit Reuters, Franţa urmăreşte să îşi mărească prezenţa militară în Siria pentru a ajuta coaliţia susţinută de SUA în aşa-zisa luptă împotriva grupului jihadist Statul Islamic (cunoscut şi sub numele de ISIS şi Daesh). Franţa a avertizat că un atac planificat al turcilor asupra acestor forţe kurde susţinute de SUA în Manbij va fi “inacceptabil”, potrivit unei surse prezidenţiale.

Săptămâna trecută (întâmplător în aceeaşi zi cu anunţul surprinzător al lui Trump privind Siria), preşedintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu o delegaţie a Forţelor Democrate Siriene (FDS) ce a inclus şi grupul kurd YPG, pe care Turcia îl consideră o entitate teroristă. Potrivit Reuters, un oficial kurd senior a precizat că Macron a promis că vă trimite un număr mai mare de soldaţi ca parte a acţiunilor coaliţiei susţinute de SUA, în esenţă, pentru a crea o zonă tampon între kurzi şi soldaţii turci.

“Franţa nu prevede nicio nouă operaţiune militară la sol în nordul Siriei în afara coaliţiei internaţionale”, a declarat sursa pentru Reuters.

“(Dar) dacă preşedintele consideră că, pentru a ne atinge obiectivele împotriva Statului Islamic, avem nevoie de un moment pentru a ne extinde intervenţia militară, atunci ar trebui să o facem, dar se va întâmpla pe baza cadrului de acţiune existent”, a adăugat sursa, fără să mai dea detalii.

Unele rapoarte media locale au susţinut că Franţa chiar ia în calcul trimiterea de forţe speciale în oraşul sirian Manbij, unde Turcia se pregăteşte pentru o invazie proprie.

Franţa aparent a negat faptul că plănuieşte o comasare militară în Siria, dar totuşi s-a oferit să medieze discuţiile dintre kurzi şi Turcia, o ofertă respinsă de Ankara pe loc.

Este interesant faptul că rapoartele media referitoare la aceste probleme nu pun întrebări în legătură cu baza legală pe care o are Franţa de a trimite soldaţi în teritoriul sirian. Fără a ţine seama de faptul că Turcia a avertizat împotriva unei astfel de mişcări şi că forţele franceze ar putea deveni o ţintă pentru armata turcă, totuşi, teritoriul respectiv nu aparţine nici Franţei şi nici Turciei. Orice prezenţă militară suplimentară ar trebui cel puţin iniţiată în conformitate cu normele legale şi principiile internaţionale.

În timp ce discursul privind Siria s-a concentrat în mare parte pe ce anume ar face guvernul preşedintelui Bashar al-Assad, nu a existat un interes real în explicarea gradului implicării Franţei în Siria până în prezent. Săptămâna trecută, agenţia turcă de ştiri Anadolu a publicat o hartă care aparent prezintă poziţiile militare franceze în Siria, inclusiv cinci baze militare în nord-estul Siriei, unde ar putea opera aproximativ 70 de soldaţi francezi.

Anadolu a mai precizat la mijlocul lunii martie că principalul oficial al armatei franceze a avertizat deja că Franţa dispune de mijloacele necesare pentru a interveni în Siria independent de SUA şi aliaţii săi, în special în legătură cu presupusa utilizare de arme chimice de către guvernul sirian.