Germania începe programul de deportări: anunţă crearea de centre federale pentru migranţi

După ce în 2015 Merkel a deschis porţile Germaniei şi a primit circa un milion de refugiaţi, anul acesta, la puţin timp după un atac terorist în Berlin, un înalt oficial german a anunţat că se vor crea centre federale pentru deportarea solicitanţilor de azil suspectaţi că atentează la securitatea ţării.
Ministrul german de interne Thomas de Maiziere.
Ministrul german de interne Thomas de Maiziere. (Captură Foto)

La două săptămâni după atacul cu un camion la un Târg de Crăciun din Berlin, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a anunţat, luni, planuri pentru modificarea politicii naţionale privind azilul politic şi a aparatului de securitate.

Într-un articol de opinie publicat în ediţia de marţi a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, de Maiziere a declarat că deja a prezentat un proiect de lege ce va permite statului să reţină şi să deporteze solicitanţi de azil suspectaţi că ar prezenta o ameninţare pentru securitatea ţării.

“Propun ca guvernului federal să i se acorde puteri mai mari pentru suspendarea permiselor de reşedinţă”, a scris de Maiziere. În acest fel, deportările vor fi desfăşurate în mod direct de către guvernul federal, şi nu de state în mod individual.

Politicianul creştin-democrat a scris că el urmăreşte crearea de centre federale pentru deportări. Solicitanţii de azil respinşi vor fi prin urmare plasaţi din centre conduse de state germane (landuri) în cele conduse de guvernul federal. “Centrele pentru deportări sunt deja viabile din punct de vedere legal şi ar putea fi create în apropierea aeroporturilor”, a mai scris el.

Berlinul a încercat de mult timp să forţeze statele germane să accelereze deportările. Totuşi, dezbaterea s-a intensificat după atacul din Berlin din 19 decembrie, soldat cu 12 morţi.

Ministrul de Interne a făcut apel, de asemenea, la puteri federale mai mari pentru combaterea atacurilor cibernetice, propunând crearea unui centru naţional de apărare cibernetică.

Împreună cu aceste măsuri, de Maiziere a făcut apel la stabilirea de “baze legale solide” pentru luarea de contramăsuri şi desfăşurarea de contraatacuri în cazul unei ameninţări cibernetice.

De Maiziere a propus de asemenea extinderea puterilor “mult prea restrictive” ale Biroului Poliţiei Criminale Federale (BKA). “Avem nevoie de reglementări comune şi o coordonare mai bună, de exemplu atunci când vine vorba de protejarea celor mai vulnerabili”, a declarat el.

“Guvernul federal cere o autoritate de conducere care să monitorizeze toate celelalte organisme de securitate”, permiţând ca guvernul federal, biroul BKA şi statele să coopereze în privinţa tuturor problemelor legate de securitatea federală a ţării.

Cancelarul german Angela Merkel este supus unui val de presiuni tot mai mari înaintea alegerilor naţionale din acest an, în special după decizia ei controversată din 2015 de a permite unui număr de aproximativ 1 milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu să se stabilească în Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania a învinuit în mod direct această politică a “uşilor deschise” pentru atacul din Berlin din 19 decembrie 2016.