Google dat în judecată pentru încălcarea dreptului la libera exprimare a angajaţilor

Unul dintre angajaţii Google a dat în judecată gigantul hi-tech, acuzând că politicile companiei restricţionează sever drepturile angajaţilor. Procesul, postat pe website-ul avocatului reclamantului, contestă legalitatea politicilor Google şi cere despăgubiri pentru 12 presupuse încălcări ale codului muncii din California.

Dezvăluirile apar într-un moment important pentru societatea americană. Google, Facebook şi Twitter tocmai s-au lansat într-un proiect comun de "eliminare a ştirilor false" - aderând la campania stârnită de Partidul Democrat după opierderea alegerilor prezidenţiale din SUA. Proiectul ridică suspiciuni, criticii fiind îngrijoraţi atât de puterea pe care o au cei trei giganţi, dar şi de asemănarea proiectului cu Ministerul orwellian al Adevărului - mai ales în contextul pierderii credibilităţii presei mainstream implicată în campanie, în general de partea clanului Clinton.

În ultima campanie din SUA, directorul Google, Eric Schmidt, s-a implicat masiv în campania democratei Hillary Clinton, prin crearea unui plan strategic care să ajute democraţii să câştige alegerile prezidenţiale şi să monitorizeze alegătorii.

Conform procesului intentat, acordul de confidenţialitate al angajaţilor Google nu respectă motto-ul companiei “Nu Fi/Face Rău” din moment ce aceştia ar putea fi concediaţi dacă divulgă informaţii despre companie, sau dacă discută cu viitorii angajaţi despre salarii sau calificări, printre altele. Reclamantul acuză Google de reducerea ilegală la tăcere a angajaţilor companiei, ameninţându-i cu concedierea dacă aceştia despre salarii, condiţiile de muncă sau dacă discută cu agenţiile de reglementare ale guvernului, cu avocaţi sau cu presa.

După cum susţine procesul, “ca precondiţie pentru angajare, Google Inc. cere tuturor angajaţilor săi, inclusiv supraveghetorilor şi managerilor (numiţi colectiv “Googleri) să respecte acorduri de confidenţialitate, politici, instrucţiuni şi practici ilegale. Aceste politici şi acorduri ilegale restricţionează dreptul Googlerilor la libertatea de exprimare, dreptul la muncă şi dreptul de a divulga informaţii. Politicile interzic Googlerilor să discute direct – chiar şi intern – despre comportamentele ilegale sau despre defectele periculoase ale produselor, deoarece aceste declaraţii ar putea într-o zi să iasă la iveală în timpul unui litigiu sau în cazul unei investigaţii guvernamentale.

Politicile interzic Googlerilor să spună unui potenţial nou angajat cât de mult câştigă sau ce fel de muncă au prestat, atunci când acesta face cercetare în scopul căutării unui loc de muncă. Politicile interzic angajaţilor să discute cu guvernul, cu avocaţi sau cu presa despre greşeli sau fapte ilegale comise în sânul companiei. În plus, politicile interzic angajaţilor chiar să discute cu soţii şi soţiile lor sau cu prietenii lor dacă consideră că şeful lor ar putea face o treabă mai bună”.

Impunerea tăcerii nu se face doar asupra secretelor comerciale ale Google, respectând dreptul la viaţa privată a consumatorului sau asupra informaţiilor care nu ar trebui dezvăluite conform legii. Aparent, Google foloseşte clauzele acestea de confidenţialitate şi politicile construite pentru scopuri ilegale şi nedrepte. Google defineşte în esenţă totul ca fiind “informaţii confidenţiale”. Totuşi, unei companii listate la bursă ce deţine puterea şi influenţa dezvoltate de Google şi legăturile extrem de strânse cu guvernul federal nu ar trebui să i se permită să ceară forţei sale de muncă ca tot ce face compania şi tot ceea ce se întâmplă înăuntru – de la locaţia unui dozator de apă până la încălcări serioase ale legii – să fie “confidenţial” şi nici existenţa unor clauze care fac ca violarea acestor politici să poată duce la terminarea contractului sau la ameninţări privind ruinarea reputaţiei.

Acuzaţiia explozivă făcută în acest proces este aceea că gigantul Google funcţionează precum o sectă, devenind o forţă dominatoare bazată pe Omerta (sau Codul Tăcerii), o entitate politică puternică, de calibru internaţional.

Acuzaţiia explozivă făcută în acest proces este aceea că gigantul Google funcţionează precum o sectă, devenind o forţă dominatoare bazată pe Omerta, o entitate politică puternică, de calibru internaţional.

Google este o entitate politică puternică. Conform unui articol recent de ziar, “directorii [Google] s-au bucurat de petreceri exagerate şi contacte regulate cu cei mai puternici oameni din administraţia americană. Directorii par să se mute de la Google în Administraţie şi înapoi în mod regulat şi frecvent."

Conform Business Insider, peste 250 de persoane au părăsit guvernul pentru a se angaja la Google sau invers în timpul mandatului lui Obama. Acest tip de integrare a conducerii unei companii gigant cu guvernul federal al SUA este nemaivăzută chiar şi pentru corupţia din Washington.

În plus, procesul susţine că politicile Google împiedică angajaţii să comunice direct cu organismele de reglementare precum SEC (Securities and Exchange Commission, o agenţie federală a SUA responsabilă cu implementarea politicilor de securities) despre potenţiale încălcări ale legii, făcând astfel avertizarea practic o imposibilitate.

Tot din acest proces aflăm că Echipa de Investigaţii a Google (!) se implică în campanii de tipul “Stopleaks” pentru a pune în aplicare politicile de confidenţialitate, cerând angajaţilor să întocmească “rapoarte privind activităţi suspecte” despre ceilalţi colegi, conform reclamantului. Cu alte cuvinte, angajaţilor li se cere să se implice într-o “vânătoare internă de vrăjitoare”.

Campania Stopleaks urmăreşte să prevină răspândirea de informaţii despre Google şi să aplice politicile ilegale ale gigantului hi-tech. Conform Google, “scurgerile non-maliţioase pot avea loc când un angajat împărtăşeşte informaţii cu o persoană din afară în care are încredere şi, cu alte ocazii, informaţii interne şi confidenţiale sunt marcate din greşeală ca fiind publice. Dacă ştiţi că din neatenţie sunteţi responsabili pentru o scurgere, anunţaţi-ne rapid pe adresa stopleaks@. Înţelegem că pot avea loc greşeli!”