Grecia lovită de un cutremur politico-financiar

Bursa Greciei a înregistrat marţi cea mai puternică scădere din 1987, amplificând astfel temerile că Grecia s-ar putea îndrepta spre o criză politică, evoluţie care ar periclita programul său de salvare financiară.

Marţi, principalul indice al Athens Stock Exchange era în scădere cu 11,2%, până la 926,77 puncte. Grecia nu este de altfel singura afectată. Bursele americane sunt pe roşu, în Europa la fel. Bursele din Asia s-au închis ieri brusc în scădere, în frunte cu Shanghai Composite, scrie portalul de ştiri american Business Insider.

Declinul abrupt survine după anunţul premierului grec Antonis Samaras, potrivit căruia alegerile prezidenţiale din Grecia se vor desfăşura pe data de 17 decembrie, cu două luni mai devreme decât erau programate.

Principalul partid de stânga al opoziţiei, Syriza, care conduce în sondaje, a declarat că, dacă va fi ales, va revoca majoritatea măsurilor de austeritate impuse Greciei de troika marilor creditori internaţionali.

În urma anunţului, investitorii au început să arunce peste bord obligaţiunile guvernului grec deoarece se tem că ţara îşi va pierde abilitatea şi voinţa politică de a-şi plăti datoria.

Megan Greene, economist şef la Manulife Asset Management, a declarat că principalii creditori ai Greciei, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, probabil nu vor fi de acord cu declaraţile partidului Syriza.

Obligaţiunile guvernului grec au fost lovite puternic marţi. Randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti pe 10 ani a crescut cu 0,84% până la 7,98% după ce investitorii au cerut să fie plătiţi mai mult pentru a împrumuta bani Greciei.

Luni seara, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că sunt dispuşi să prelungească, pentru două luni, programul de asistenţă convenit cu Grecia. Conform calendarului iniţial acesta va expira la data de 31 decembrie 2014. Atât Grecia, cât şi creditorii internaţionali vor ca actualul program de asistenţă să fie urmat de o linie de credit preventivă, în cazul în care apariţia unor probleme economice îi va descuraja pe investitorii privaţi să împrumute bani Greciei.

Din moment ce preşedinţia este decisă de Parlamentul grec, premierul Samaras are nevoie ca trei cincimi dintre parlamentari să îi susţină alegerea. Dacă votul din Parlament este neconcludent, investitorii se tem că acest lucru ar putea duce la alegeri generale şi o posibilă victorie pentru un partid de opoziţie care doreşte să modifice programul de salvare.

Marţi, într-un discurs televizat, premierul grec Samaras l-a numit pe Stavros Dimas, personaj senior în partidul conservator şi fost comisar UE pentru mediu, în poziţia de candidat prezidenţial din partea guvernului.

Dar partidele de opoziţie au declarat că nu-l vor susţine pe Dimas şi nici pe vreun alt candidat prezentat de guvern, într-o încercare de a forţa desfăşurarea de alegeri naţionale.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că votul prezidenţial final, în 29 decembrie, va semnifica sfârşitul politicilor de austeritate catastrofale ale coaliţiei de guvernare.

Deşi, programul de salvare al Greciei în valoare de 240 de miliarde de euro, primiţi din partea UE şi FMI, se termină în acest an, ultima tranşă încă nu a fost plătită deoarece Grecia şi UE nu au căzut de acord asupra impunerii unor măsuri de austeritate suplimentare.

Un analist al Băncii Berenberg citat de International Buiness Times a declarat că, de la declanşarea crizei financiare, zona euro este mult mai bine echipată să facă faţă unui “accident” grecesc. Zona euro deţine un plan de salvare şi Banca Centrală Europeană s-a angajat să cumpere obligaţiunile ţărilor înglodate, dacă este necesar.