Greenpeace: România continuă să piardă 3 hectare de pădure în fiecare oră

Ultimul raport Greenpeace consacrat tăierilor ilegale de arbori relevă că în România s-au înregistrat peste 45.000 de cazuri, prejudiciului estimat fiind de 52,1 milioane euro. Amploarea reala a fenomenului este însă mult mai mare.
Stop defrişărilor.
Stop defrişărilor. (Greenpeace)

În perioada 2013 - 2014, în România s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale de arbori, ceea ce înseamnă o medie de 62 de cazuri pe zi, informează Geenpeace.

Potrivit unui nou raport al organizaţiei care prezintă informaţii despre cazurile de tăieri ilegale identificate şi investigate de autorităţile responsabile, datele arată o creştere de la 28 de cazuri pe zi în perioada 2009-2011, respectiv 50 de cazuri pe zi la nivelul anului 2012.

"Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii ţări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual, dar investigaţiile autorităţilor competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menţionată", precizează Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Potrivit raportului Greenpeace, judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş 5.851 cazuri, (12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău 3.538 cazuri, (7,77%) şi Mureş 3.351 cazuri, (7,36%). Judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorităţi şi în perioada 2009-2011: 6.458 de cazuri.

"Această evoluţie se poate datora atât creşterii eficienţei autorităţilor în combaterea delictelor silvice dar şi amplificării continue a fenomenului tăierilor ilegale.", precizează Greenpeace.

Ritmul degradării suprafeţei forestiere se menţine

Potrivit noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeţei acoperite cu păduri la nivel naţional ritmul distrugerii acestora se menţine la un nivel alarmant de 3 ha / h, ritm consemnat încă din 2012.

Volumul de lemn tăiat ilegal a crescut

Conform Greenpeace, autorităţile au identificat la nivel naţional o cantitate de 1 011 892 m3 asociată celor 45 509 de cazuri de tăieri ilegale, adică 22 m3/caz. Aceasta reprezintă o creştere de la 120 836 m3 în 2012 şi 452 842 m3 în intervalul 2009-2011. Se observă o mare discrepanţă între numărul de cazuri de tăieri ilegale de arbori şi volumul de lemn extras ilegal din fiecare judeţ.

Cel mai mult lemn a „dispărut” din Cluj, Alba şi Maramureş, unde, deşi s-a înregistrat un număr mai mic de cazuri de tăieri ilegale faţă de alte judeţe, s-a constatat însă cel mai mare volum mediu per caz .

Astfel, la nivelul celor 3 judeţe (Cluj, Alba şi Maramureş) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel naţional în perioada 2013-2014, judeţul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% şi Maramureş 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării şi implementării de către autorităţi a unor măsuri suplimentare de control şi prevenire a tăierilor ilegale.

În ceea ce priveşte prejudiciul, valoarea totală la nivel naţional în 2013-2014 a fost estimată de către autorităţi la 230 937 047 RON (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, judeţele Cluj, Alba şi Maramureş prezintă cele mai mari valori medii: 70 189 RON prejudiciu/caz în Alba, 52 742 RON/caz în Cluj şi 27 227 RON/caz în Maramureş, cele 3 judeţe totalizând 79% din prejudiciul cauzat.

Reducerea fenomenului tăierilor ilegale de arbori

În opinia ecologiştilor, fenomenul tăierilor ilegale ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracţiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate – în momentul de faţă, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenţie, nu infracţiune, şi se pedepseşte cu amendă).

De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituţiile cu atribuţii de control (Poliţie, Garda Forestieră, Jandarmerie), şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază (şi pe durata nopţii), precizează Greenpeace, adăugând că ar fi foarte util ca personalul cu atribuţii în constatarea şi investigarea delictelor silvice din Jandarmerie şi Poliţie să beneficieze de pregătire de specialitate.

La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătăţirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informaţiilor şi accesul public la amenajamentele silvice, mai precizează Greenpeace în comunicat.

Raportul Greenpeace este disponibil aici