Grupul de la Visegrad pregătit să se opună Brexit-ului

Într-un interviu acordat în weekend agenţiei de ştiri Reuters, premierul slovac Robert Fico a declarat că, după ce s-a opus deja politicii UE de a introduce cote obligatorii pentru imigranţi, Grupul de la Visegrad (V4) al ţărilor central europene se vor ocupa de protejarea drepturilor cetăţenilor lor de a munci în Marea Britanie.

Comentariile au avut loc după întâlnirea liderilor UE ce a avut loc în capitala slovacă Bratislava, vineri, întâlnire care a marca primul summit în câteva decenii desfăşurat fără Marea Britanie.

Într-un referendum în 23 iunie, britanicii au votat cu 52% pentru ieşirea ţării lor din UE (Brexit).

Chestiunea imigraţiei

La aproximativ 3 luni de la votul pentru Brexit, UE încă aşteaptă ca Londra să invoce Articolul 50 – pasul oficial necesar pentru a începe separarea unui stat membru de bloc.

Dar premierul britanic Theresa May a declarat că procedurile de "divorţ" vor începe în 2017, întrucât guvernul ei are nevoie de timp pentru a pregăti negocierile.

După ce a jucat un rol major în campania de susţinere a Brexitului, May a precizat că reducerea imigraţiei în Marea Britanie este crucială pentru acordul final privind Brexitul. Liderii UE au avertizat, totuşi, că statutul de membru pe piaţa unică este condiţionat de acceptarea de către Londra a libertăţii de deplasare pentru cetăţenii europeni.

Fico a declarat în weekend că ţările din V4 nu vor accepta compromisuri în acordul de "divorţ". “Dacă nu simţim o garanţie că aceşti oameni [care locuiesc şi lucrează în Marea Britanie] sunt egali, ne vom opune oricărui acord între UE şi Marea Britanie”, a precizat el.

“Cred că britanicii ştiu că aceasta este o chestiune în care nu vom face vreun compromis”, a adăugat Fico.

“Criză existenţială”

Votul pentru Brexit a declanşat ceea ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a descris ca fiind o “criză existenţială” pentru UE.

Întâlnirea de vineri a celor 27 de membri rămaşi în blocul european a urmărit să demonstreze unitate dar, în schimb, a evidenţiat diviziunile Uniunii în privinţa politicii pentru imigraţie.

Din moment ce peste 1 milion de oameni au fugit în 2015 în Europa din ţări devastate de război şi sărăcie din Africa şi Orientul Mijlociu, membri estici ai UE au avut neînţelegeri cu membri mai vechi ai blocului, în special Germania, care a avut parte atât de critici, cât şi de laude pentru politica uşilor deschise pentru refugiaţi.

Slovacia a fost unul dintre cei mai duri critici ai cotelor obligatorii şi a dat în judecată blocul european pentru un plan asupra căruia s-a căzut de acord anul trecut în privinţa redistribuirii imigranţilor. Ungaria a luat de asemenea măsuri legale împotriva acestei chestiuni.

În ciuda determinării V4 de a-şi susţine poziţia comună, Fico a precizat că grupul “nu va merge niciodată împotriva UE”.

“Vom avea poziţiile noastre iniţiale, dar nu vom întrece măsura cu preţul afectării Uniunii Europene”, a afirmat el.