Problemele legate de redarea Parcului Bordei, în integralitatea sa, bucureştenilor, îşi au rădăcinile într-o "aventură" imobiliară începută în anul 2000, când "antreprenorul" Costică Constanda a cumpărat de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 ha de teren din Satul Francez. În anul 2003, Traian Băsescu, la vremea respectivă primar, dorind să păstreze Satul Francez neconstruit, i-a oferit lui Constanda, la schimb, 3,3 ha de teren în Parcul Bordei.
Constanda a vrut să construiască locuinţe în Bordei însă ONG-urile de mediu şi primăria s-au opus. Constanda s-a adresat instanţei şi, după cinci ani de procese, a câştigat. Judecătorii au obligat Consiliul General al Municipiului Bucureşti să-i aprobe lui Constanda construcţia de blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei şi să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro la care s-au adăugat şi penalităţi, însumând alte 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.
La începutul lui 2008, pentru a evita să-i plătească lui Constanda aceşti bani şi pentru a păstra Bordeiul neconstruit, Primarul Capitalei, Adriean Videanu a semnat un contract cu Constanda prin care antreprenorul renunţa la terenul din Parcul Bordei şi la despăgubirile pe care i le acordase instanţa, în schimbul unui teren în Satul Francez, plus promisiunea lui Videanu că va primi un PUZ prin care i se va permite să construiască pe terenul acordat. Între timp, Constanda vânduse în jur de 5000 de mp din suprafaţa pe care o deţinea în Bordei unor ucraineni, aşa că a mai primit de la Videanu doar 2,8 ha de teren în Satul Francez.
Ca să salveze cei 5.000 de metri pătraţi de teren din Parcul Bordei vânduţi de Constanda, Parlamentul României a dat o lege în 2008, prin care parcul Bordei a fost declarat de utilitate publică.
Constanda, scăpat de proprietatea inutilă din Bordei, a vrut să vândă în iulie 2008, unei companii greceşti, "Raptis Kavouras", 1,6 ha din terenul pe care-l deţinea în Satul Francez, contra sumei modice de 66 de milioane de euro. Afaceristul le-ar fi promis grecilor, care voiau să dezvolte un proiect imobiliar, că le obţine şi PUZ-ul, bazându-se pe promisiunea lui Videanu. Consiliului General al Municipiului Bucureşti a refuzat însă să aprobe PUZ-ul iar Constanda a pierdut contractul cu grecii şi banii aferenţi. În consecinţă, la începutul lui 2010, Constanda s-a adresat instanţei, cerând anularea contractul încheiat în 2008 cu Videanu şi a cerut 200 de milioane de euro despăgubiri de la Primăria Capitalei.
În iulie 2011, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză lui Constanda, dispunând ca Primăria Capitalei să-i plătească afaceristului în jur de 145 de milioane euro reprezentând contravaloarea terenului plus despăgubiri, la care se adăgau şi aproximativ 80 de milioane dobânzi. Municipalitatea a făcut recurs, pe care l-a pierdut, la începutul lui noiembrie 2013. Merită amintit că în decembrie 2010, Primăria i-a eliberat lui Constanda PUZ pentru construirea în Satul Francez a unui ansamblu de cinci blocuri înalte de câte 28 de metri fiecare, însă afaceristul a reclamat că el ceruse PUZ-ul cu doi ani în urmă, în 2008, nu în 2010, iar între timp legislaţia s-a schimbat, iar el nu avea dreptul să mai ceară PUZ şi nici primăria să-l aprobe.
Potrivit hotnews, procesul încă se judecă.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
