Hawking la vânătoare de extratereştri: „Au fost captate 15 semnale misterioase”

Descoperirea a fost făcută de cea mai faimoasă echipă de cosmologi din lume, dar Hawking atenţionează: „ne-ar trata cum a făcut Columb cu băştinaşii amerindieni”.

Stephen Hawking
Stephen Hawking (CuriosityStream)

Profesorul Stephen Hawking, considerat a fi unul dintre cei mai geniali teoreticieni ai fizicii din istorie, geniul astrofizicii care ocupă catedra lui Isaac Newton la Universitatea Cambridge, probabil a descoperit în Univers ceva de care îi este cel mai frică: urme de viaţă extraterestră. De la o galaxie pitică, situată la o distanţă de 3 miliarde de ani-lumină, sosesc 15 semnale radio noi şi misterioase, care s-ar putea să fi fost emise de o civilizaţie extraterestră. De mult timp Hawking a recomandat omenirii să nu intre în contact cu extratereştrii: „Ei ar avea pentru noi - a spus el - acelaşi interes pe care îl avem noi pentru bacterii, şi dacă avem noroc ne-ar trata cum a făcut Cristofor Columb cu băştinaşii amerindieni".

Hawking a afirmat recent că doreşte ca cercetările omului în domeniul inteligenţei artificiale să înceteze. Savantul, aflat în celebrul său scaun cu rotile, a declarat pentru BBC: „Dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea duce la sfârşitul rasei umane”.

În acest caz, o întâlnire pare foarte puţin probabilă. Semnalele radio călătoresc cu viteza luminii, iar cele recent captate au fost emise cu 3 miliarde de ani în urmă, când Pământul avea 2 miliarde de ani. Cu toate acestea, semnalele noi sunt considerate foarte ciudate şi interesante. Ele au fost descoperite în cadrul Breakthrough Listen Project, o iniţiativă finanţată cu 100 milioane de dolari de către fizicianul şi omul de afaceri rus Yuri Milner. Milner a fost un prieten al fizicianului dizident Andrei Sacharov, care i-a inspirat pasiunea pentru spaţiu.

Proiectul, în care sunt implicaţi Stephen Hawking şi Yuri Milner (din proiect făcând parte şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg) - şi care are ca obiectiv să trimită sonde spaţiale spre Alpha Centauri, sistemul stelar cel mai apropiat de noi - a "închiriat" timpul câtorva mari observatoare terestre să caute forme de viaţă într-un milion de stele din apropierea Pământului. Sintonizându-se cu 10 miliarde de frecvenţe diferite, oamenii de ştiinţă examinează 100 de galaxii cu ajutorul a 9 milioane de voluntari din întreaga lume, care şi-au pus la dispoziţie computerele pentru a ajuta centrul de cercetare să examineze datele.

Semnale misterioase au fost surprinse de Green Bank Telescope din West Virginia (SUA) de la o sursă descoperită în 2012, care emite Fast radio bursts (FRB), care durează doar câteva milisecunde. În 2015 şi 2016 sursa era încă la locul ei, aşa că trebuie exclus că aceste impulsuri provin din explozia cazuală a unei supernove.

Acum, Universitatea din California (SUA) a explorat aceeaşi galaxie la o frecvenţă mai ridicată, captând 15 semnale noi care este posibil să fi fost emise de forme de viaţă evoluate şi inteligente. „Nu avem idee de unde provin semnalele”, a spus cu prudenţă Vishal Gajjar, de la Berkeley Research Center. „Există doar 30 de surse ale acestor semnale în Univers şi numai una care se repetă. Trebuie să o studiem din nou. Există mai multe teorii decât surse de semnale, mai multe întrebări decât răspunsuri. Cu cât mai mult studiem cu atât mai mult găsim lucruri ciudate.”

Semnalele captate s-ar putea datora, se presupune, surselor de energie folosite de extratereştri pentru a-şi mişca vehiculele, dar, în acelaşi timp, se studiază şi ipoteza că provin dinspre o stea neutronică, unul dintre cele mai ciudate corpuri cereşti din Univers.

O stea neutronică tipică are o masă între 1,35 şi 2,1 mase solare, cu o rază de aproximativ 12 km dacă se utilizează ecuaţia de stare Akmal-Pandharipande-Ravenhall (APR). Aceste stele au o densitate echivalentă cu de 100.000 de miliarde de ori cea a unei roci, se rotesc de 100 de ori pe secundă şi emit FRB. Prima stea pulsantă sau primul pulsar a fost descoperit de astrofiziciana Susan Jocelyn Bell Burnell în 1967 care, la rândul său, s-a gândit imediat la extratereştri: a numit semnalele primite LGM-1, Little Green Men, micuţii omuleţi verzi.

Hawking, care suferă de scleroză laterală amiotrofică (SLA, cunoscută şi ca boala Lou Gehrig) de la vârsta de 21 de ani, a decis să-şi petreacă ultimii ani din viaţă în căutarea de forme de viaţă inteligente care trebuie să existe undeva în galaxii. Numai Calea Lactee are între 200 şi 400 de miliarde de stele şi este imposibil ca viaţa să se fi dezvoltat doar pe Pământ. Dacă s-ar construi un model cu diametrul de 130 km care să reprezinte galaxia noastră, sistemul solar ar ocupa doar 2 milimetri. Deci, există ceva acolo afară şi trebuie căutat.

Dar cel mai important lucru, potrivit lui Hawking, este să nu fim descoperiţi: extratereştrii s-ar putea să ne viziteze, iar nouă nu ne-ar face deloc plăcere.

Mai multe informaţii: Telegraph: Stephen Hawking mission to find alien civilisation detects radio signals coming from dwarf galaxy, Independent: Mysterious signals from distant galaxy spark row over whether they could be from aliens