Hezbollah cere soluţii politice în conflictul sirian

Tineri militanţi Hezbollah calcă pe steagul Statelor Unite, 1 august 2013.
Tineri militanţi Hezbollah calcă pe steagul Statelor Unite, 1 august 2013. (MAHMOUD ZAYYAT / AFP / Getty Images)

Nu demult noul preşedinte iranian Hassan Rouhani declara că guvernul său "este pregătit să ajute la facilitarea dialogului între guvernul sirian şi opoziţie". Acum este rândul liderului mişcării şiite libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Acesta a declarat luni că Arabia Saudită şi celelalte ţări care oferă sprijin opoziţiei siriene ar trebui să se concentreze pe soluţionarea politică a conflictului, potrivit AFP.

Războiul intern din Siria a început în martie 2011 când au avut loc revolte interne, care au marcat debutul unui conflict militar între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate lui Bashar al-Assad.

Mişcarea Hezbollah, ”Partidul lui Dumnezeu” în traducere, este un grup etnic şiit susţinut de Iran care are un rol central în politica din Liban, unde controlează guvernul din 2011. Militanţii săi luptă în Siria, alături de regimul preşedintelui Bashar Assad, într-un război civil în care rebelii încearcă să răstoarne regimul dictatorial al lui Assad.

Conflictul sirian s-a transformat într-unul internaţional, în care s-au implicat numeroase state ale lumii. Rebelii beneficiază de sprijinul monarhiilor din Golful Persic, al SUA, precum şi al unor state Occidentale, iar regimul lui Bashar al-Assad de ajutorul venit din partea unor state precum Rusia sau Iranul.

”Arabia Saudită, ţările de la Golful Persic, Turcia şi alte state arabe şi islamice” ar trebui să îşi ”revizuiască poziţiile. Situaţia ia o întorsătură foarte serioasă” în Siria, a declarat liderului Hezbollah, Hassan Nasrallaha, în cadrul unei intervenţii televizate, prima de acest gen după atacul cu arme chimice din 21 august lângă Damasc.

”Pariaţi pe o opţiune militară care va eşua (...) Soluţionarea este politică”, a explicat acesta, care a acuzat aceste state că blochează dialogul politic şi susţin ”soluţii militare ce vor fi devastatoare pentru Siria şi alte” naţiuni din regiune, făcând referire probabil la ameninţările americane de a ataca regimul sirian.

Motivul - mai multe state au acuzat regimul lui Assad că a folosit armele chimice în cadrului unei ofensive, din 21 august, la est şi vest de capitala Damasc, provocând aproximativ 1.500 de morţi, printre care şi 400 de copii, fapt dezminţit de regim.

Ameninţările au încetat odată cu promisiunea regimului sirian de a accepta distrugerea arsenalului său chimic.

Implicarea Hezbollah şi Iran în conflictul sirian

Liderul Hezbollah a respins acuzaţiile formulate de Arabia Saudită, potrivit cărora Hezbollahul şi aliatul său iranian sunt implicaţi în ”ocuparea Siriei”.

”În Siria, nu sunt mai mult de câteva zeci de gardieni iranieni ai revoluţiei şi sunt acolo din 1982”, a declarat Nasrallah şi a acuzat Arabia Saudită că sprijină ”zeci de mii de luptători străini veniţi din lumea întreagă” în războiul împotriva forţelor regimului lui Assad.

Pe de cealaltă parte, şeful serviciilor secrete israeliene a declarat că Iranul şi Hezbollah au pus la punct o forţă de 50.000 de oameni în Siria pentru a susţine regimul lui Assad şi a-şi menţine influenţa după căderea acestuia. Potrivit acestuia, Iranul vizează dublarea a ceea ce regimul sirian şi Iran numesc „Armata poporului”, formată din luptători Hezbollah şi finanţată de Iran cu scopul susţinerii regimului Assad în lupta acestuia, contra insurgenţilor sirieni sunniţi care vor răsturnarea puterii de la Damasc.

Centrul Meir Amit a declarat într-un raport că "armata populară" poate numără peste 150.000 de luptători şi ar putea da "Iranului şi Hezbollah-ului un punct de sprijin în zonele populate de şiiţi şi alawiţi, ajutându-i să devină factori importanţi în arena siriană într-o eră post-Bashar Assad".

În cadrul raportului au fost analizate şi beneficiile obţinute de Hezbollah luptând în Siria. În primul rând, are oportunitatea de obţine arme avansate, cum ar fi rachetele iraniene Fateh-100 şi deschide, de asemenea, un alt front împotriva Israelului - graniţa din Platoul Golan.

Din alt punct de vedere mişcarea Hezbollah se supune şi riscurilor prin aceste decizii. Spre exemplu, războiul civil s-ar putea declanşa în Liban, în timp ce reputaţia Hezbollah ar putea suferi în lumea arabă din cauza susţinerii regimului sirian al lui Assad.

UE a pus mişcarea Hezbollah pe lista neagră a terorismului

Recent, miniştrii de Externe ai Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru înregistrarea grupului militar libanez Hezbollah pe lista neagră a terorismului. Cei 28 de miniştri de externe ai Uniunii Europene au luat decizia în unanimitate, precizând totodată că se doreşte totuşi continuarea dialogului cu responsabilii politici ai mişcării, lucru care a devenit extrem de dificil în noul context.

Hezbollah a declarat că decizia UE este una ”agresivă şi nedreaptă”.

”Hezbollah respinge în mod clar decizia UE (...) şi vede în ea o decizie agresivă, nedreaptă, care nu are la bază nicio justificare şi nicio dovadă”, reiese dintr-un comunicat de presă al partidul şiit libanez.

Iranul a condamnat decizia Uniunii şi a declarat că o astfel de decizie corespunde intereselor nelegitime ale ”regimului sionist”, cu referire la Israel, un duşman declarat al Republicii Islamice, conform ministrului de Externe Ali Akbar Salehi.