Împăratul Japoniei, Akihito, se va adresa publicului pentru a doua oară în 27 de ani

Mass-media japoneză anticipează că împăratul îşi va anunţa abdicarea, care nu este prevăzută prin lege.
Împăratul Japoniei, Akihito
Împăratul Japoniei, Akihito (TOSHIFUMI KITAMURA / AFP / Getty Images)

Luni 8 august, împăratul Japoniei, va vorbi în mod public pentru a doua oară în 27 de ani. Casa Regală a anunţat că Akihito va apărea la televizor, la ora 15 ora locală, pentru un "mesaj important" înregistrat video. Conţinutul discursului către naţiune nu a fost dezvăluit, dar mass-media japoneză prevede că împăratul, în vârstă de 82 ani, va anunţa intenţia de a-i lăsa tronul fiului său, prinţul moştenitor Naruhito, în vârstă de 56 ani.

Legea imperială actuală nu prevede abdicarea: ultimul care a exercitat direct acest drept a fost împăratul Kōkaku, în 1882.

Constituţia japoneză interzice, de asemenea, ca împăratul să facă gesturi politice, dar, de asemenea, să facă referiri verbale la viaţa politică a naţiunii. Din acest motiv, dacă într-adevăr luni va vorbi de viitorul personal, Akihito va trebui să facă o capodoperă de aluzii, limitându-se să le transmită japonezilor dorinţa sa de a părăsi angajamentele instituţionale. Problema este vârsta, adăugată la o sănătate precară, relatează situl web repubblica.it. În anul 2003, Akihito a fost operat de cancer de prostată, iar în urmă cu patru ani a suferit o intervenţie chirurgicală cardiacă pentru un by-pass coronarian. În acel moment japonezii au crezut că împăratul va fi o altă victimă a cutremurului-tsunami din martie 2011, care l-a afectat profund datorită celor 20.000 de morţi.

Imediat după catastrofă, inopinant, bătrânul împărat a apărut la televizor, ceea ce până în prezent a fost primul şi singurul său discurs public, exprimând condoleanţe familiilor victimelor şi încurajând supravieţuitorii. În ultimii ani şi-a reluat călătoriile, reprezentând Tokyo în Coreea de Sud, China şi Filipine. Dar nu numai pentru forţa, pentru curajul şi aspectul plăcut este atât de iubit de către compatrioţii săi. Respectul vine de la faptul că este primul împărat care s-a urcat pe Tronul Crizantemelor, în 1989, ca o persoană simplă, nu ca un "Dumnezeu viu". Potrivit legendei, Akihito este al 125-lea suveran dintr-o dinastie apărută în secolul al VII-lea şi este descendentul direct al zeiţei soarelui, Amaterasu. Tatăl său, Hirohito, a fost forţat să renunţe la statutul divin după sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial.

Umilirea, împreună cu Constituţia pacifistă, a fost impusă de americani în 1945, la doar câteva luni după bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki. Până atunci, când Hirohito a anunţat predarea, japonezii nu auziseră niciodată vocea unui împărat. Nici măcar nu-l puteau privi, iar atunci când călătorea prin ţară, oamenii trebuiau să-şi aplece privirea şi să se închine. De aceea Akihito este considerat primul împărat uman, în stil european, gardian al tradiţiei aristocratice dar un susţinător conştient al democraţiei.

Acum câteva săptămâni, după ce la jumătatea lunii iulie au apărut primele zvonuri despre dorinţa sa de a abdica, Akihito a plecat în vacanţă cu împărăteasa Michiko, alegând să călătorească cu un Shinkansen normal, un tren de mare viteză, pentru a ajunge la Vila Imperială din Nasu, în prefectura Tochigi, locul în care îşi vor petrece vacanţa de vară. Moderne, eficiente şi ultra-rapide, aceste mijloace de transport reuşesc să depăşească 300 de kilometri pe oră. O călătorie confortabilă, dar care renunţă la orice pretenţie de regalitate.

Un om simplu şi un suveran modern, dar chiar şi mai mult, reprezintă punctul de referinţă al majorităţii persoanelor din Japonia care continuă să se opună redeschiderii centralelor nucleare, închise în 2011, şi revizuirii Constituţiei dorită de prim-ministrul conservator Shinzo Abe. Conform sitului menţionat, se spune că cei doi nu au o relaţie prea bună şi că oboseala lui Akihito este multiplicată de perspectiva unei curse naţionale de înarmare, de renaşterea naţionalismului, de ciocniri repetate de la distanţă cu Abe referitoare la o revizuire constituţională, accelerată după victoria electorală din 10 iulie.

Partidul de centru-dreapta, împreună cu noul ministru al Apărării, se opun abdicării lui, temându-se că gestul ar putea fi interpretat ca un act de protest împotriva lui Abe, transformându-l pe bătrânul împărat într-o icoană a ecologismului şi pacifismului, susţinut de 54% dintre japonezi. Aceştia din urmă speră însă ca, luni, Akihito să nu-şi anunţe plecarea. Moştenitorul Naruhito are o viaţă marcată de depresie, care a lovit-o, de asemenea, şi pe soţia lui, Masako, un fost diplomat forţat să renunţe la cariera sa şi poreclită "prinţesa tristă".

Fiica lor, Aiko, are 15 ani şi este deja celebră deoarece a raportat că a fost victima unor agresiuni la şcoală. Toate acestea fac ca mulţi japonezi să considere familia regală destul de fragilă, nepotrivită să facă faţă provocărilor generate de criza economică, dar, de asemenea, de confruntarea în creştere cu China şi Coreea de Nord.

Astfel, aproape toţi, din diferite motive, speră ca în cele din urmă Akihito, deşi bătrân şi bolnav, să rămână pe tron: numai că el este obosit şi doreşte să vorbească. Încă o dată demonstrând că este mult mai uman decât tatăl său forţat să renunţe la statutul divin.