Istoria care se pierde. Patrimoniul construit al Capitalei, mai sărac cu o clădire
Inclus (nu degeaba) pe lista celor mai periclitate situri istorice de către World Monument Fund, Bucureştiul a mai pierdut o clădire veche, demolată în condiţii dubioase.
Clădirea din Şerban Vodă 111 (Bucureştiul între Da şi Nu, Facebook)
O clădire veche de peste 100 de ani de pe Calea Şerban Vodă nr. 111, din Bucureşti, a fost demolată săptămâna trecută. Deşi aceasta nu era clasată ca monument istoric, specialiştii susţin că era valoroasă şi că la emiterea autorizaţiei de demolare au existat probleme de legalitate, relatează Hotnews.
Imobilul ras de pe faţa Bucureştiului se afla în zona de protecţie a Bisericii Alexe şi, potrivit lui Edmond Niculuşcă, reprezentant al Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), se înscria în seria imobilelor reprezentative pentru ceea ce înseamnă un ansamblu architectural de final de secol XIX care răspundea problemei locuirii colective.
"Imobilul se află pe Calea Şerban Vodă, adică pe una dintre cele mai vechi artere din Bucureşti, aflate la sud de Dâmboviţa, denumită până la finalul secolului XIX Podul Beilicului, drum care făcea legătura între Bucureşti şi Constantinopol şi care lega târgul Bucureştilor de Giurgiu artera pe unde intrau şi turcii otomani în Capială şi domnii fanarioţi. Imobilul demolat săptămâna trecută a fost ridicat de Iordache Minciulescu (1866 - 1940), negustor, filantrop şi om politic liberal, coleg în cadrul Consiliului Comunal cu Vintilă Brătianu sau C.F. Robescu, primari (ambii, pe rând, primari ai Bucureştilor). Iordache Minciulescu, care şi-a început cariera politică la doar 25 de ani, a fost de patru ori senator de Ilfov, începând cu 1919, din partea Partidului Naţional Liberal", a declarat pentru Hotnews.ro Niculuşcă.
De ce este demolarea atât de importantă? Pe lângă faptul că o clădire reprezentativă - oglindă a unui trecut care a creionat personalitatea acestui oraş - dispare brusc de pe hartă, cazul scoate la iveală o problemă serioasă cu privire la lipsa unei bănci de date centralizate privind zonele istorice din Capitală, dar şi problema actualizării incomplete a Listei Monumentelor Istorice din Bucureşti, susţine Niculuşcă, acesta atrăgând atenţia că, din păcate nicio autoritate nu avea informaţii despre valoarea culturala a imobilului.
"Fondul construit istoric este o resursă care se pierde ireversibil, iar pierderea asta la nivelul fondului construit şi al ţesutului istoric tradiţional va duce la pierderea identităţii şi memoriei oraşului. Toată zona istorică aflată la sud de Dâmboviţa se degradează şi-şi pierde substanţa identitară într-un ritm îngrijorător", a explicat acesta.
O altă problemă este legată de felul în care s-a autorizat demolarea imobilului. Astfel, la şantier, beneficiarul a afişat un panou de şantier din care reiese că există o autorizaţie de demolare, însă nu se specifică autoritatea emitentă. Aceasta în timp ce
Primăria Capitalei spune că nu a emis nicio autorizaţie de demolare pentru această adresa.
Articolul integral poate fi citit aici
