Istoricii dezvăluie un nou spion sovietic din programul Manhattan de dezvoltare a bombei atomice

Explozie nucleară deasupra atolului Mururoa - 1971.
Explozie nucleară deasupra atolului Mururoa - 1971. (/ AFP / Getty Images)

Istoricii Războiului Rece au descoperit un al patrulea spion sovietic în cadrul proiectului de dezvoltare a bombei atomice al Statelor Unite ale Americii, a cărui activitate a ajutat Uniunea Sovietică să pună capăt monopolului armelor nucleare deţinut de SUA, a relatat sâmbătă The New York Times.

Uniunea Sovietică şi-a detonat propria bombă atomică la doar 49 de luni după ce Statele Unite au folosit prima bombă atomică din lume, în 1945, dând naştere unei curse a înarmării între cele două superputeri. Se spune că liderul sovietic Iosif Stalin a avut informaţii despre Proiectul Manhattan al americanilor cu mult înainte ca preşedintele american Harry Truman să afle de existenţa acestuia.

Oscar Seborer, numele de cod Godsend, a transmis informaţii secrete despre planurile bombei americane Uniunii Sovietice în perioada 1944-1946, în timp ce lucra ca inginer la sediul proiectului Manhattan, din Los Alamos, New Mexico, a raportat New York Times.

Rolul spionului este prezentat într-un articol nou de istoricii Harvey Klehr şi John Earl Haynes, publicat în revista internă a C.I.A.

Timp de zeci de ani, istoricii au legat progresul rapid al programului nuclear sovietic de activitatea a trei spioni sovietici în cadrul Proiectului Manhattan, în timp ce rolul pe care l-a avut Seborer „a rămas ascuns timp de 70 de ani”, au scris cei doi.

Seborer, împreună cu doi dintre fraţii săi, făcuseră parte dintr-o celulă inactivă numită „Grupul rudelor”, potrivit New York Times, care citează cercetări efectuate de Klehr şi Haynes.

"El le-a predat formula pentru bomba A", au citat istoricii un alt membru al "Grupului rudelor". Klehr şi Haynes au declarat pentru The New York Times că încă aşteaptă declasificarea dosarelor guvernamentale din SUA, care le pot oferi detalii mai exacte despre natura activităţii lui Seborer.

Viaţa secretă a lui Seborer a arătat „cât de răspândit a fost spionajul în Proiectul Manhattan”, a declarat pentru The New York Times Mark Kramer, directorul studiilor Războiului Rece de la Universitatea Harvard.

Ştirea „arată clar că oamenii de ştiinţă ai armatei sovietice primeau o mulţime de informaţii valoroase. Spionajul i-a ajutat mult mai mult decât au fost dispuşi să recunoască”, a adăugat Kramer.

Ulterior, Seborer s-a retras împreună cu membrii familiei sale în Uniunea Sovietică în 1951 şi a murit la Moscova în 2015. FBI a aflat în cele din urmă despre faptul că a fugit şi că a fost spion, dar a păstrat secretul despre evoluţia sa.